Tăriceanu: Corupţia este un fenomen periculos. Cadrul legal este reprezentat de Codurile penale, nu de protocoale

Tăriceanu a fost audiat la Comisia parlamentară de anchetă pentru verificarea posibilei implicări a SPP în activitatea unor partide politice şi a unor lideri ai acestora.

"Contaţi pe implicarea mea în continuare până la revenirea la normalitate a sistemului de funcţionare a instituţiilor din justiţie în România. Aici nu e vorba de corupţie sau de necorupţie, nu este vorba de slăbirea luptei împotriva corupţiei. Cadrul legal e Codul penal, este Codul de procedură penală, şi nu protocoalele care au venit să adauge la legislaţie, la Constituţie", a precizat Tăriceanu la audieri, conform Agerpres.

El a adăugat că este dezamăgit de faptul că, după 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste, "constatăm că am făcut nişte paşi înapoi îngrozitori", "drepturile elementare nu sunt respectate" şi "discutăm degeaba de stat de drept".

"Sunt dezamăgit că după 30 de ani de la căderea dictaturii comuniste suntem în situaţia în care constatăm că am făcut nişte paşi înapoi îngrozitori, adică într-o ţară în care aceste drepturi elementare nu sunt respectate discutăm degeaba de stat de drept. S-a introdus această noţiune de stat paralel. Da, nu e o invenţie. În momentul în care structuri ale statului care nu au legitimitate ajung să fie cele care iau principalele decizii care influenţează viaţa politică, viaţa economică, viaţa socială, atunci sigur că avem o structură, o formulă paralelă şi care, din păcate, s-a văzut că a funcţionat din plin în România şi sigur că sunt foarte mulţi care au câştigat influenţă, au câştigat putere şi care acum nu vor să o piardă, de aceea această tulburare masivă în societate, pe care mulţi cetăţeni care nu au fost afectaţi de aceste măsuri nu o înţeleg, nu o văd, nu sesizează dimensiunea ei", a precizat şeful Senatului.

Citește și

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Tăriceanu a mai afirmat că o lucrare a conf. dr. Radu Chiriţă de la Universitatea "Babeş-Bolyai" relevă că în perioada 2010-2015, în România au fost solicitate "109.000 de mandate de ascultare".

"Din aceste 109.000, 102.000 au fost aprobate, adică o rată de aprobare de peste 93%. Dacă faceţi o socoteală extrem de simplă că o persoană care a primit mandat de ascultare are o relaţie de prietenie, de rudenie strânsă cu cel puţin 20 de persoane, o să ajungeţi la nişte cifre înspăimântătoare, care ne indică dimensiunea acestui fenomen de ascultare a telefoanelor în societatea românească. Ceea ce s-a întâmplat e următorul lucru: era cineva monitorizat, după aceea, din dosarul respectiv mai pescuiau şi pe alţii şi lucrurile acestea trebuie văzute, conştientizate. La nivelul Comisiei Europene, după dezbaterea care a avut loc săptămâna trecută, subliniez că atât vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cât şi liderul grupului ALDE din Parlamentul European, care au luat cuvântul, amândoi au făcut referire la protocoalele secrete şi la implicaţiile lor asupra funcţionării statului de drept. Deci, a ajuns să fie cunoscută şi acceptată ca o problemă serioasă. Eu, care contez pe colaborarea bună cu CE şi cu Parlamentul European, cred că deja această problemă nu mai poate să fie ţinută sub preş, cum s-a încercat până acum o bună bucată de vreme, nici la nivelul României, nici la nivelul UE, şi este o problemă pe care încercăm să o tratăm", a susţinut preşedintele Senatului.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5