Surse: Viitorul Guvern ar putea introduce o taxă universală pe toate plățile din România

62511835
Shutterstock

Mediul de afaceri propune introducerea unei taxe universale pe toate plățile din România, o mutare menită să aducă 50 de miliarde de lei pe an la buget, cu o contribuție minimă din partea tuturor.

Viitorul Guvern ar putea introduce o taxă universală pe toate plățile din România, idee înaintată de mediul de afaceri în consultările de la Cotroceni asupra echilibrării bugetului, scrie Profit.

Taxa ar urma să fie ”infimă”, dat din moment ce se va aplica pe ”orice mișcare de bani din economie” ar genera fonduri considerabile la bugetul de stat, într-un mod dificil de evitat de contribuabili și eficient de colectat, arată sursa citată.

Spre deosebire de impozitele tradiționale, care se pot sustrage sau evita mai ușor, o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare. Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa practic ca agenți de încasare (withholding agents) ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar felului în care astăzi rețin comisioane bancare sau anumite impozite la sursă.

"S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă.

Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor", relatează sursele citate de Profit.

Tranzacții de 5.000 de miliarde de euro în 2023

A fost avansată și o proiecție a veniturilor suplimentare astfel obținute, de aproximativ 50 de miliarde lei anual. În 2022, sistemul național de decontări interbancare de mare valoare (ReGIS, sistemul de plăți în timp real al BNR) a procesat aproximativ 16.198 de miliarde lei în tranzacții financiare.

În 2023, volumul tranzacțiilor prin ReGIS a explodat, la peste 25.000 de miliarde lei (echivalentul a 5.000 de miliarde euro). Această sumă reflectă toate plățile interbancare de mare valoare și decontările nete, indicând ordinul de mărime al bazei potențial taxabile.

Pe lângă plățile interbancare mari, și plățile de retail adaugă volume semnificative. De exemplu, plățile cu cardul au însumat 483 de miliarde lei în 2022. Transferurile prin sistemele automate de plăți de retail (precum tranzacțiile IBAN, plăți de utilități, debitări directe) și alte instrumente (ordine de plată, plăți instant, etc.) contribuie, la rândul lor, cu trilioane de lei anual. 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta luptătoare din UFC și-a surprins fanii cu un pictorial interzis minorilor: ”Sunt puși, nu?”
FOTO Fosta luptătoare din UFC și-a surprins fanii cu un pictorial interzis minorilor: ”Sunt puși, nu?”
Citește și...
Președintele Nicușor Dan, așteptat să promulge legile jaloane în PNRR. ”În ciuda zgomotului politic, România funcționează”

Preşedintele Nicuşor Dan este aşteptat să promulge, în această săptămână, legile aprobate de Parlament, în sesiunea extraordinară de la finalul lunii iulie, care sunt jaloane în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Sesiune extraordinară a Parlamentului. Trebuie aprobate legi pentru asigurarea unui miliard de euro din PNRR

O nouă sesiune extraordinară a Parlamentului este programată să se desfăşoare în săptămâna 3 - 6 august.

Fost premier al României, despre ratingul suveran al României: ”Fascinant cum lucrează propaganda”

Fostul premier al României, Florin Cîțu, care a fost și ministru al Finanțelor, a comentat, sâmbătă, ”pericolul” prin care a trecut România, care a ajuns ”la un pas de junk”, adică de a fi retrogradată de agențiile de rating.

Recomandări
România evită la limită o criză majoră de energie, greul abia începe. Ungaria și Serbia iau măsuri disperate de economisire

Criza energetică nu va mări și facturile românilor, care au deja un contract încheiat. În schimb, furnizorii care semnează contracte noi cu clienții casnici ar putea crește prețurile. 

Aproape toți migranții care au năvălit în Ceuta s-au întors în Maroc. Criză majoră pentru premierul spaniol

În Ceuta, viața începe să revină la normal după criza provocată de intrarea masivă a migranților pe teritoriul Spaniei.

Primul oraș din România care stinge luminile din cauza crizei energetice. Iașiul oprește iluminatul stradal pe timpul nopții

Iașiul este primul oraș din țară care ia măsuri în contextul crizei energetice. După miezul nopții, iluminatul stradal a fost oprit.