Lista „aproape finală” a măsurilor care vor fi luate de viitorul guvern: PSD insistă cu „progresiva”, PNL și USR cer tăieri
Până în acest moment partidele politice nu au ajuns la un consens privind seria de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar, dar lista finală pare să se contureze, ușor-ușor.
Conform unor surse politice pe lista adusă la masa discuțiilor de formațiunile care ar putea forma viitorul Guvern se regăsesc, creșterea TVA, majorarea impozitului pe profit şi taxarea dividendelor.
Iar cei cu venituri nete, de peste 10 mii de lei ar putea plăti o taxă de solidaritate. Economiștii sunt de acord că sunt necesare astfel de decizii, dar cred că vor afecta creșterea economică.
Surse din PSD au transmis o listă cu măsuri care ar fi fost duse la Cotroceni de toţi participanţii la discuţii. Liberalii ar fi venit cu trei propuneri legate de politicile fiscale.
Pe de o parte, a fost propusă stabilirea unei cote de 16% pentru impozitul pe dividende, în creștere față de 10% cât este acum, și un nivel de 19% al impozitului pe profit, cu trei puncte peste nivelul actual.
Ultima propunere prevede introducerea contribuției la sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei, însă măsura a fost respinsă de social democrați, în timp ce USR a venit cu unele observații.
Tot conform surselor PSD, Propunerile USR au vizat creșterea TVA la 21 la sută, iar în Horeca să fie de 19%.
Pentru alimente, cota redusă de TVA ar urma să crească de la 9% la 12%. PSD s-ar fi opus creșterii TVA la 21%, dar ar fi spus că o acceptă totuși dacă TVA-ul la medicamente și alimente scade la 5%.
Delegația USR a cerut listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrică, Romgaz, Nuclearelectrica, a Portului Constanța și a Salrom.
Dominic Fritz, Președintele interimar al USR: ”Mai mult decât atât, USR susține și să listăm la bursă participații unor companii de stat, statul să păstreze majoritatea, dar nu există niciun motiv de ce de exemplu Hidroelectrică nu ar putea să crească pachetul scos pe bursă de la 20% la 30%, 40%, 45%. Și chiar propunem ca veniturile din aceste listări la burse să fie folosite într-un fond pentru investiții strategice, plătite, cofinanțate din bugetul de stat pentru care acum lipsesc banii”.
Social democrații susțin introducerea unui impozit pentru transferul sau tranzacțiile de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare.
Adică să limiteze sau să descurajeze scoaterea profiturilor din țară. De asemenea, PSD susține aplicarea unei taxe de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net până la 31 decembrie 2025, după care să fie instituit un impozit progresiv pe venituri.
S-a pus în discuție și creșterea accizelor la 20%, mai puțin la benzină și motorină. Pe lista propunerilor se află inclusiv impozitarea criptomonedelor sau creșterea impozitărilor în privința jocurilor de noroc, dar și eliminarea facilităților pentru baruri și cluburi de noapte.
Adoptarea acestor măsuri propuse de social-democrați ar trebui să aducă circa 11,9 miliarde de lei în plus la bugetul de stat, cred experții PSD. Propunerile nu au fost agreate de celelate două formațiuni politice PNL și USR. Și totuși, grupul tehnic al partidelor ar urma să se întâlnească și să contureze pachetul final cu măsurile fiscal-bugetare care să reducă deficitul.
Într-o rară ieșire publică, economistul-șef al BNR a explicat câteva reguli pe care politicienii români le-au încălcat de-a lungul timpului.
Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale: ”Primul: a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îţi este plapuma. Al doilea: nu creşte salariile mai rapid decât creşte productivitatea. Al treilea: să nu creşti pensiile mai rapid decât cresc salariile din care pensiile sunt finanţate. Şi al patrulea: a nu finanţa cheltuieli permanente, gen salarii sau pensii din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. Acestea patru ar trebui să le ştie orice absolvent de facultate economică”.
Problemele economice ale țării au atras critici, iar România a ajuns să fie comparată cu țări precum Columbia și Panama din perspectiva datoriei publice, spun unii economiști.
Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR: ”Suntem între ciocan și nicovală. Se vorbește tot timpul de tăieri de cheltuieli. Dar în jur de 90% din veniturile fiscale merg pe cheltuieli foarte rigide: salarii pensii, cheltuieli cu dobânzile. Asta e principala problemă a ajustării fiscale”.
Ionuţ Dumitru, Economist: ”Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult, raportat la ce primesc în schimb. Dacă ne uităm pe cifre, după niciun fel de date, nu putem concluziona că în România se plătesc taxe mari. Ci percepem că plătim mult raportat la calitatea proastă a serviciilor pe care o primim”.
Tot economiștii au atras atenția că adoptarea unui set de măsuri fiscale va duce la încetinirea creșterii economice.
Etichete: bani, comparatie, masuri, romania,
Dată publicare:
