Motivul principal îl constituie cazul președintelui USR, Dominic Fritz - primar al Timișoarei - care este vizat retroactiv de o prevedere din noua lege a integrității.
Recent, CCR a stabilit că prevederile tranzitorii referitoare la aplicarea în timp a regimului sancționator pentru conflictele de interese și incompatibilități sunt constituționale.
Liderii PPE și Renew Europe - Manfred Weber și Valérie Hayer - avertizează că aceste decizii ”constituie un grav pas înapoi pentru statul de drept în România”.
Astfel, oficialii europeni solicită intervenția de urgență a Comisiei înainte de data de 31 august, termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă.
”Vă îndemnăm să precizați fără echivoc că acordarea fondurilor din PNRR este condiționată de punerea în aplicare a acestor reforme în deplină conformitate cu principiile statului de drept, cu legislația Uniunii Europene, cu standardele europene în materie de drepturile omului și cu recomandările Comisiei de la Veneția. Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar constitui un stimulent decisiv pentru ca Parlamentul României să-și reconsidere poziția, evitând astfel riscul de a pierde 770 de milioane de euro din subvențiile UE și ar contribui la finalizarea cu succes a reformelor PNRR în România” - se arată în scrisoarea oficialilor europeni.
Mai mult decât atât, surse politice au precizat pentru Știrile Pro TV că liderii PPE și Renew Europe i-au cerut deja președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să blocheze jalonul de 770 de milioane de euro pentru România, din cauza ”amendamentului Fritz”.
Textul integral (în limba română) al scrisorii liderilor PPE și RENEW
”Bruxelles, 24 august 2026
Stimată doamnă președintă,
Vă scriem în legătură cu evoluțiile recente privind statul de drept în România și recunoscând rolul esențial al Comisiei Europene în protejarea și asigurarea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii în toate statele membre.
În acest context, dorim să vă atragem atenția asupra preocupărilor serioase legate de statul de drept în România și asupra riscului ca o plată de 770 de milioane de euro din cadrul Fondului de redresare și reziliență să contribuie, fără intenție, la subminarea democrației românești. Prin urmare, solicităm atenția și intervenția urgentă a Comisiei.
Parlamentul României a adoptat recent o lege care afectează în mod direct mandatul unui anumit funcționar ales, Dominic Fritz, primarul orașului Timișoara, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la faptul că legislația a fost concepută pentru a viza un caz individual, mai degrabă decât pentru a aborda o problemă juridică generală. Această lege constituie unul dintre obiectivele de reformă rămase pe care România trebuie să le îndeplinească până la 31 august pentru a avea acces la ultima tranșă de granturi din cadrul PNRR.
Fritz fusese anterior declarat de Agenția Națională de Integritate din România ca fiind într-un conflict de interese administrativ cu privire la o chestiune procedurală minoră legată de un plan de urbanism din 2020, elaborat sub mandatul predecesorului său, o acuzație pe care mai mulți observatori independenți au descris-o ca fiind „fabricată” (de exemplu, Fundația Konrad Adenauer România).
Fritz a pierdut recursul final împotriva acestei constatări în 2026, la zece zile după ce Consiliul Judecătorilor din România l-a inclus pe o „listă neagră” oficială a politicienilor, jurnaliștilor și activiștilor societății civile critici la adresa sistemului judiciar român. În temeiul legii integrității în vigoare la acea dată, Fritz a primit o sancțiune disciplinară, constând într-o reducere salarială de 10 % pe o perioadă de șase luni și o interdicție de trei ani de a candida pentru o funcție publică după încheierea mandatului său de primar în 2028.
Indiferent de fondul acelei decizii, consecințele juridice aplicabile fuseseră, așadar, deja stabilite. Cu toate acestea, la începutul lunii august, când Parlamentul se pregătea să adopte o versiune actualizată a legii integrității ca etapă importantă a Mecanismului de sprijin rapid (PNRR), o majoritate formată din PSD și AUR a adăugat un amendament de ultim moment. Amendamentul prevedea că funcționarii publici pentru care se constata existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii urmau să fie sancționați suplimentar prin încetarea imediată a mandatului lor electoral.
Declarațiile publice ale liderilor de vârf ai PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput special pentru a viza o singură persoană, domnul Dominic Fritz. Funcția sa de președinte al USR face ca aparenta instrumentalizare a mecanismelor legislative și juridice în scopuri politice să fie cu atât mai îngrijorătoare.
Constituția României, precum și principiile fundamentale ale dreptului, sunt clare: legile pot produce efecte numai pentru viitor, iar o persoană care a fost deja judecată și sancționată nu poate fi supusă retroactiv unei pedepse suplimentare.
Atât PNL/USR, cât și președintele Nicușor Dan au contestat legea în fața Curții Constituționale. Săptămâna trecută, însă, o majoritate a judecătorilor a respins aceste obiecții. În ciuda hotărârii Curții, observatori juridici din întreg spectrul politic, alături de o opinie separată formulată în termeni fermi de trei judecători constituționali, au denunțat măsura ca fiind în mod flagrant neconstituțională.
În opinia noastră, „amendamentul Fritz” ridică îngrijorări serioase nu numai cu privire la compatibilitatea sa cu Constituția României, ci și cu privire la mai multe garanții prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii.
Dincolo de încălcările mai evidente ale principiilor fundamentale, precum securitatea juridică, neretroactivitatea și interdicția de a utiliza instrumente juridice împotriva adversarilor politici, acest caz vizează în mod direct și dreptul Uniunii.
Primarul Dominic Fritz este un cetățean german ales în România în exercitarea drepturilor conferite de articolul 22 alineatul (1) din TFUE; mandatul său este, prin urmare, deținut prin aplicarea directă a dreptului Uniunii. Un mecanism care stinge retroactiv un astfel de mandat în cadrul unui regim sancționator care nu exista la momentul alegerilor privează articolul 22 din TFUE de efectul său util. Drepturile electorale ale cetățenilor Uniunii care se deplasează în alt stat membru pot fi invocate de Comisie, iar noi vă invităm să vă exercitați aceste competențe.
Sub pretextul îndeplinirii unei etape importante a reformei Facilității pentru redresare și reziliență, Parlamentul României a introdus o măsură care încalcă în mod direct dreptul Uniunii și constituie un grav pas înapoi pentru statul de drept în România.
Deși „amendamentul Fritz” este cel mai flagrant exemplu, legea poate conține și alte dispoziții care sunt în contradicție cu obiectivele inițiale ale reformei convenite cu Comisia. Prin urmare, recomandăm o evaluare aprofundată a reformei în ansamblu, inclusiv în ceea ce privește slăbirea cerințelor de transparență și a aparentei lipse de proporționalitate a regimului sancțiunilor disciplinare.
Doamnă președintă,
Comisia ar trebui să joace un rol activ în protejarea statului de drept în România. Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o condiție prealabilă absolută pentru accesarea fondurilor UE, inclusiv a fondurilor PNRR, în orice stat membru.
Vă îndemnăm să precizați fără echivoc că acordarea fondurilor din PNRR este condiționată de punerea în aplicare a acestor reforme în deplină conformitate cu principiile statului de drept, cu legislația Uniunii Europene, cu standardele europene în materie de drepturile omului și cu recomandările Comisiei de la Veneția.
Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar constitui un stimulent decisiv pentru ca Parlamentul României să-și reconsidere poziția, evitând astfel riscul de a pierde 770 de milioane de euro din subvențiile UE și ar contribui la finalizarea cu succes a reformelor PNRR în România.
Timpul este esențial. Legea nu a fost încă promulgată de președintele Dan. Există încă o fereastră de oportunitate procedurală, dar aceasta se închide rapid, pe măsură ce se apropie termenul limită de 31 august.
Avem încredere în judecata dumneavoastră cu privire la importanța acestei chestiuni și vă mulțumim pentru angajamentul dumneavoastră ferm în apărarea valorilor europene și a statului de drept.
Cu respect,
Manfred Weber, Președintele Grupului PPE
Valérie Hayer, Președinta Renew Europe”
