„Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu” a scris Dominic Fritz.
Apoi a continuat, cu o clarificare, într-un comentariu: „Explică colegul meu, deputat și avocat: ”ajungând la norma care îi ia efectiv mandatul primarului Timișoarei, în motivare se susține că aceasta nu ar reglementa o sancțiune personală aplicabilă titularului, ci doar ar înceta o funcție viciată prin fapta titularului ei. Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri. Numai că mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit, iar cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales de două ori de timișoreni.”
Fritz s-a referit la o postare a deputatului USR Alexandru Dimitriu, care criticase decizia CCR.
Motivarea CCR
Curtea Constituțională a motivat că pierderea mandatului de către aleșii aflați deja într-o situație de incompatibilitate nu reprezintă o sancțiune retroactivă.
Curtea Constituțională explică în cazul „amendamentului Fritz” că încetarea mandatului unui ales în urma unei incompatibilități sau a unui conflict de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi nu încalcă principiul neretroactivității, după cum arată decizia CCR.
Curtea subliniază că, după intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991, neretroactivitatea legii a devenit un principiu constituţional şi deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui.
„Deci, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, el nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional”, se arată în motivarea deciziei.
Potrivit judecătorilor CCR, norma tranzitorie nu introduce o nouă sancţiune personală pentru o faptă din trecut, ci încheie o funcţie sau un mandat a cărui integritate a fost afectată.
Miza principală a deciziei CCR este articolul 15 alineatul (2) din Constituție, care prevede că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În sesizările formulate împotriva legii ANI care a trecut recent prin Parlament, criticii au susținut că noua reglementare atașează unei situații juridice consumate o consecință pe care legislația în vigoare la acel moment nu o prevedea: pierderea unui mandat aflat încă în desfășurare.
CCR respinge însă această interpretare și face o distincție între sancțiunea aplicată pentru fapta de incompatibilitate sau conflict de interese și efectele acesteia asupra unui mandat aflat în curs.
.webp)
