Ședință la Cotroceni după ce Comisia Europeană a respins legea salarizării. Ce probleme are proiectul în forma actuală

Nicușor Dan va discuta, de la ora 14:00, cu preşedintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Ilie Bolojan, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dominic Fritz, preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, cu ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, pe tema stadiului implementării proiectelor PNRR în condiţiile termenului limită de 31 august, transmite Administrația Prezidențială.

Înainte de discuțiile cu liderii partidelor, ar urma să aibă loc miercuri o discuție tehnică pe tema legii salarizării, explică surse de la Cotroceni pentru Administrația Prezidențială.

Atât discuțiile dintre președinte și liderii politici, de joi, cât și cele tehnice, de miercuri, au loc după ce Comisia Europeană ar fi respins proiectul legii salarizării prezentat de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, cât și variantele alternative propuse pentru anvelopa salarială.

În forma actuală, proiectul nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata fondurilor aferente acestuia, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.

Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.

Potrivit uneia dintre sursele politice, Comisia Europeană nu acceptă nici varianta de creștere cu 16 miliarde de lei și nici pe cea de 12 miliarde de lei, în lipsa unor măsuri compensatorii care să reducă impactul asupra bugetului. Condiția Bruxelles-ului ar fi ca orice majorare suplimentară a cheltuielilor de personal să fie însoțită de măsuri prin care să fie reduse alte cheltuieli. Una dintre variantele discutate ar fi fost diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.

Sursele precizează însă că o astfel de măsură nu poate rămâne doar la nivel de intenție. Pentru a fi luată în calcul de Comisia Europeană, ar trebui elaborat și adoptat un proiect de lege care să treacă prin Parlament prin care tăierea respectivă să fie pusă efectiv în aplicare.

Ce spune Ilie Bolojan despre negocierile cu Comisia Europeană pe legea salarizării

„Pe legea salarizării unitare, lucrurile stau în felul următor. Aşa cum ştiţi, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuţii cu sindicatele şi am constatat că în propunerea care a fost făcută, nu s-a ajuns la o înţelegere cu sindicatele. Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat treptat şi a ajuns la o anumită valoare, să spunem, peste 12 miliarde ca anvelopă, deşi iniţial se pornise de la 8 miliarde. În această situaţie, pentru a verifica dacă într-adevăr această formulă nu doar că ar putea avea o susţinere la noi, ci este şi jalon îndeplinit, a fost comunicat experţilor Comisiei Europene acest draft, deci acest material de lucru”, a spus premierul interimar Ilie Bolojan la B1, conform News.ro.

El a adăugat că „a venit un punct de vedere astăzi de la Comisie, legat de aceste observaţii şi în baza acestui punct de vedere, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii au lucrat prin expertii lor în aşa fel încât să reaşeze propunerea”.

Bolojan a precizat că au făcut anumite observaţii şi au pus nişte semne de întrebare şi nişte clarificări care sunt de bun simţ.

„Nu ne forţează aici, noi avem nişte constrângeri şi nu putem să facem decât lucrurile pe care le putem face în datele pe care le aveam”, a mai spus Bolojan.

Despre problemele ridicate de Comisie, premierul interimar a explicat că acestea vizează nivelul anvelopei salariale și modul în care această sumă poate fi asigurată fără a afecta finanțele statului: „Deci problema este ca la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească. Ori, cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari. Ştiţi, la creşteri de venituri se va înghesui toată lumea să facă propuneri. La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-şi asume reducere de cheltuieli. Ori, la modul cinstit, această propunere trebuie făcută în aşa fel încât, pe de-o parte, să fie făcută suportabil, adică să poate fi suportată de economia românească din bugetul de stat, să corecteze inechităţele care sunt adunate, pentru că dacă nu se întâmplă aceste lucruri (..) trebuie să ne gândim şi la milioanele de oameni care lucrează în sectorul privat, care prin munca lor în fiecare zi, în halele din România, în birouri şi peste tot, trebuie să genereze aceşti bani şi dacă în sectorul public cheltuiele sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină în spatele acestor oameni. Aceasta este realitatea”, a explicat premierul.