Comisia Europeană respinge proiectul legii salarizării - SURSE. România pierde 770 de milioane de euro dacă nu îl schimbă

În forma actuală, proiectul nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata fondurilor aferente acestuia, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.

Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.

Potrivit uneia dintre sursele politice, Comisia Europeană nu acceptă nici varianta de creștere cu 16 miliarde de lei și nici pe cea de 12 miliarde de lei, în lipsa unor măsuri compensatorii care să reducă impactul asupra bugetului. Condiția Bruxelles-ului ar fi ca orice majorare suplimentară a cheltuielilor de personal să fie însoțită de măsuri prin care să fie reduse alte cheltuieli. Una dintre variantele discutate ar fi fost diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.

Sursele precizează însă că o astfel de măsură nu poate rămâne doar la nivel de intenție. Pentru a fi luată în calcul de Comisia Europeană, ar trebui elaborat și adoptat un proiect de lege care să treacă prin Parlament prin care tăierea respectivă să fie pusă efectiv în aplicare.

Comisia Europeană nu agreează nici o etapizare a majorărilor

O altă variantă discutată a fost etapizarea creșterilor salariale. Potrivit surselor politice, nici această soluție nu este agreată de reprezentanții Comisiei Europene.

Argumentul oficialilor Comisiei a fost că o etapizare ar presupune asumarea unor cheltuieli suplimentare și în anii următori, ceea ce ar crește și mai mult impactul bugetar total al noii legi a salarizării.

Trebuie precizat că alte surse politice susțineau, marți, că pentru toate familiile ocupaționale ar putea fi stabilite anumite măsuri care să intre în vigoare de la 1 ianuarie, în timp ce unele sporuri sau alte componente ale salarizării ar urma să fie introduse ulterior.

În acest context, Ministerul Finanțelor vrea în continuare să păstreze varianta inițială, care prevede o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei a anvelopei salariale în 2027 față de 2026.

Negocierile cu Comisia Europeană sunt importante pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma salarizării în sectorul public care trebuie finalizat până la 31 august. În lipsa unui proiect care să respecte condițiile convenite cu Bruxelles-ul, România riscă să nu poată încasa 770 milioane de euro aferenți jalonului.

Datoria publică, prea mare pentru a crește bugetul pentru salarii

Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat că România are o datorie publică de peste 60% din PIB și că, în condițiile stabilite de Legea responsabilităţii fiscal - bugetare Guvernul nu poate avea cheltuieli suplimentare.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune. Legea responsabilităţii fiscal - bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook. 

Ministrul arată că a prezentat în şedinţa de Guvern situaţia actualizată privind implicaţiile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, în contextul în care cele mai recente date Eurostat evidenţiază că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul trimestrului I 2026.

„Depăşirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanţelor are obligaţia legală de a informa Guvernul atunci când sunt depăşite pragurile prevăzute de lege şi de a prezenta implicaţiile şi măsurile necesare. Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Câr timp datoria se menţine la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială”, explică Nazare.