România a cheltuit mai puțin de 2 % din PIB pentru apărare, deși a promis 2,5. Iohannis: Nu e bine să avem abordări contabile
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, joi, de jurnaliștii aflați la Vilnius cum explică faptul că cel mai nou raport al NATO arată că România a cheltuit pentru apărare mai puțin de 2 % din PIB, deși țara noastră s-a angajat să aloce 2,5 % din PIB.
Șeful statului a declarat că diferenţa dintre alocarea pentru Apărare de 2,5% din PIB, ca angajament faţă de NATO, şi cheltuielile efective nu trebuie abordată "contabil".
El a explicat că banii alocaţi nu au putut fi cheltuiţi complet, pentru că unele achiziţii nu au putut fi făcute, deoarece produsele nu se găsesc, din cauza cererii mai mari decât oferta.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puţine motive principale pentru care alocarea a fost una şi cheltuiala a fost alta, fiindcă alocarea iniţială a respectat angajamentul politic. Banii nu s-au putut cheltui aşa cum a fost prevăzut din câteva motive, unele ţinând de noi, altele nu. Un motiv care nu ţine de noi: pur şi simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta, şi anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut în timpul acesta scurt să le obţinem", a spus şeful statului, potrivit Agerpres.
Al doilea factor, a arătat Iohannis, au fost "dificultăţile bugetare create şi de inflaţie şi de multe ale probleme pe care le-am avut".
"Şi, atunci, disponibilitatea, deci banii lichizi, nu a existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să îi cheltuie şi, în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic până la 31 decembrie, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie şi februarie", a completat el.
Potrivit preşedintelui, aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.
"Trebuie să recunoaştem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea şi cheltuielile pe Apărare, ci la modul general a deranjat şi pe români a fost inflaţia mare pe care am avut-o în anul trecut. Deci, cam acestea sunt explicaţiile şi cred că e bine de ştiut că noi am cheltuit foarte mulţi bani pentru Apărare, nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură", a evidenţiat Klaus Iohannis.
