Reciclarea deșeurilor, motiv de dispută. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, s-a enervat pe jurnaliști
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, şi-a ieşit din pepeni, la o întâlnire cu presa.
Ministrul prezenta sistemul de colectare a deşeurilor din oraşul Bistriţa ca pe un model pozitiv, iar un jurnalist a încercat să-i atragă, totuşi, atenţia şi asupra minusurilor.
Ţara noastră se află pe ultimul loc la colectarea selectivă a gunoiului şi va fi amendată în curând de Uniunea Europeană. 95 la sută din resturi ajung la groapa de gunoi şi nu se reciclează.
Ministrul Graţiela Leocadia Gavrilescu spune că sistemul de colectare selectivă a gunoiului din Bistriţa poate fi dat ca exemplu altor autorităţi locale şi s-a enervat când un jurnalist a încercat să îi arate şi lipsurile lui.
Grațiela Gavrilescu: „Bistriţa face parte dintre SMIT-urile care au reuşit să finalizeze lucrările faţă de alţii”. După ce intervine jurnalistul, ea adaugă: „Care să finalizeze astăzi, domnule, dacă vorbiți limba română. În ce limbă trebuie să vorbim ca să înțelegeți? Față de ceilalți care nu au mişcat nici un ac, versus Cluj. La revedere şi vă mulţumesc."
În realitate, sistemul pozitiv prezentat de Graţiela Gavrilescu are mai multe hibe. Acum trei ani, autorităţile din Bistriţa au investit 40 de milioane de euro din fonduri europene într-o groapă de gunoi ecologică şi pubele pentru plastic, sticlă şi hârtie.
Sistemul de colectare selectivă a gunoiului a funcţionat, însă, doar o perioadă, iar acum, după o pauză de un an, autorităţile încearcă să îl pună din nou pe picioare. Lucrurile merg însă destul de greu.
În unele cartiere din oraşul Bistriţa, cei care ar vrea să depoziteze deşeurile selectiv nu o pot face şi asta pentru că pubelele sunt închise, ele fiind legate cu sârmă.
Localnic: „Nu sunt inscripţionate containerele. Astea sunt închise, dacă vedeţi, sunt cu sârmă legate capacele. Acum am aruncat una de lapte. Unde să o arunc?"
Ministerul Mediului vrea ca, de anul viitor, Bistriţa să fie primul oraş unde se va implementa un proiect de tarifare diferenţiată a resturilor menajere. Cel puţin în teorie, oamenii vor plăti doar pentru gunoaiele care nu pot fi reciclate.
Trebuie, însă, ca sistemul de colectare selectivă să funcţioneze perfect. Până acum, nici un oraş nu a reuşit asta, pentru că firmele care adună gunoiul selectat nu colectează suficient cât să facă profit.
La Sibiu şi în 21 de localităţi învecinate, după aproape un an de când autorităţile au început să strângă separat gunoiul, cantitatea de deşeuri reciclabile strânsă este de doar 15 la sută din cât s-a estimat.
Doru Narcis, reprezentant operator colectare selectivă: „Indicele de generare luat în calcul a fost de 0,94 de kg pe locuior pe zi, iar în realitate este undeva la 0,66 kg pe locuitor. Asta se traduce şi prin faptul că noi colectăm mai puţin gunoi rezidual şi reciclabil? Şi reciclabil, absolut."
În alte localităţi, sistemul se loveşte de alte probleme. În Sâncraiu, de exemplu, o comună cu 1600 de locuitori din Cluj, deşi oamenii pun separat sticla, hârtia şi plasticul de resturile care nu pot fi reciclate, operatorul de salubritate le depozitează la comun în groapa de gunoi.
Localnică: „Ne-am obişnuit să fie aşa sortat şi, când colo, vin şi strâng totul laolaltă. Se adună într-un loc. Degeaba este sortat."
Unele primării au introdus amenzi de câteva sute de lei pentru cei care care nu separă resturile. Rata de reciclare a României este de cinci la sută. Suntem înaintea Bulgariei, dar cu mult sub Germania, care are 60% din gunoi reciclat.
