Recensământul din 2022 a afectat configurația Parlamentului. Minorităţile naţionale au în spate tot mai puţini aleși
Datele recensământului de anul trecut schimbă configuraţia Parlamentului. Cei 18 deputaţi care reprezintă minorităţile naţionale, altele decât cea maghiară, au în spate tot mai puţini aleși.
Comunităţile istorice de bulgari, lipoveni, albanezi, greci, ceangăi sau evrei sunt tot mai restranse, deşi fiecare dintre acestea are din 1992 încoace câte un reprezentant in Parlament. "Nu au ştiut să îşi declare etnia", susţine liderul grupului minorităţilor naţionale.
Recensământul de anul trecut a scos la iveală situaţia minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul României. Vorbim despre 18 etnii ai căror membri s-au împuţinat constant din 1990 încoace, cu doar două excepţii - romii şi italienii.
Fiecare dintre aceste minorităţi are în Parlamment câte un reprezentant. Spre deosebire de senatorii şi deputaţii de naţionalitate română, cei aparţinând minorităţilor naţionale sunt aleşi la nivel naţional de comunităţi mult mai restrânse. De exemplu, liderul de grup, Varujan Pambuccian, a fost desemnat de Uniunea Armenilor care ar avea acum, potrivit recensământului, 1.213 cetăţeni. Varujan Pambuccian spune că numărul celor pe care îi reprezintă e mult mai mare, doar că oamneii nu au ştiut să se înregistreze.
Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale alta decât cea maghiară: E ciudat ce s-a întâmplat. Cred că foarte mulţi s-au descurcat destul de greu cu sistemul acesta.
Reporter: Socotiţi că această reprezentare are trebui să continue chiar dacă ponderea celor care se declară ca aparţinând de etnia respectivă scade?
Varujan Pambuccian: Nu ştiu dacă vorbim de cei care se declară sau vorbim despre incapacitatea unora de a se autorecenza.
Pe de altă parte, pe lângă aceste 18 etnii care au trimis aleşi în parlament, in Romania trăiesc arabi sau asiatici. În a doua jumătate a anului trecut, peste 30.000 de străini au primit cetăţenia română. Numărul lor a scăzut doar în timpul pandemiei, dar autoritatea pentru acordarea cetăţeniei semnelează un trend crescător.
Cătălin Raiu, specialist în ştiinţe politice: „Minorităţile au dreptul la autodefinire. Cu alte cuvinte, noi dacă ne adunăm şi considerăm că împărtăşim o identiate etnică comună, punem lucrul ăsta pe hârtie şi solicităm mai departe. Acum, cât e de permisivă legislaţia românească sau practica guvernamentală, din păcate nu pot eu să vă spun”.
Din 1990 până în prezent, grupul minorizăţilor naţionale a fost mereu reprezentat în Parlament şi au fost deseori cei care au înclinat balanţa la voturi cruciale. Cel mai puţin avut 12 aleşi, acum au 17 deputaţi. Aceştia sunt aleşi la nivel naţional şi au nevoie de 15% dintre voturile etniei ca să primească mandatul. Aşadar, cu cât numărul etnicilor este mai mic, cu atât au nevoie de mai puţine voturi.
