Guvernul a transmis că fără o rectificare bugetară, pe care nu o poate face dat fiind caracterul său interimar, nu poate aloca suma stabilită de ÎCCJ magistraților.
„Guvernul Bolojan a încercat să evite această situație prin toate căile legale de atac, inclusiv la CCR. Guvernul interimar nu poate face rectificare bugetară, deci nu poate aloca suma”, a transmis Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan.
Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde de lei. Săptămâna trecută, Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă cererea lui Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ÎCCJ.
Restanțele salariale acordate de ÎCCJ magistraților nu sunt singurele mari plăți care depind de o rectificare bugetară pe care guvernul interimar nu o poate face. Astfel, Consiliul Fiscal atrăgea atenția că este nevoie urgent de o rectificare bugetară, chiar dacă nu există un guvern cu puteri depline care să facă asta. Instituția avertiza că termenul din lege este de 30 noiembrie.
„Potrivit art. 6 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie, cu respectarea regulilor și condițiilor prevăzute de Legea nr. 69/2010”, se arată într-un comunicat de presă al instituției.
Printre domeniile cele mai afectate se numără Sănătatea, acolo unde ministrul interimar estima faptul că în 2-3 săptămâni sistemul medical riscă să intre într-un blocaj dacă nu este adoptată o rectificare bugetară.
„În două-trei săptămâni, dacă nu se face o rectificare bugetară, funcţionarea sistemului medical românesc va intra într-un risc ridicat de nefuncţionare, atât pe palierele care privesc bugetul sau funcţionarea instituţiilor pe care le finanţează Ministerul Sănătăţii, cât şi pe palierul pe care îl asigură Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Este absolut necesar să avem un guvern care să poată să facă rectificare bugetară, rectificare bugetară pozitivă pentru bugetul Sănătăţii. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va trebui găsită o soluţie de rectificare bugetară prin Parlament foarte, foarte urgent, dar este o modalitate cu anumite riscuri, din punctul meu de vedere”, a declarat Cseke Attila.
ÎCCJ a dat câștig de cauză judecătorilor în procesul cu Executivul
„Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinţei civile nr.141/2026 pronunţate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei supreme.
De asemenea, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de Guvernul României. Decizia de joi a instanţei supreme este definitivă.
Instanţa supremă a amânat, joia trecută, pentru a şaptea oară, pronunţarea în dosarul privind restanţele salariale ale magistraţilor, stabilind un nou termen pentru 15 octombrie 2026.
În 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii unor restanţe salariale pentru magistraţi, scadente în 2026.
Instanţa obliga cele două instituţii să aloce "integral" sumele solicitate, "inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul", "sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere". De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei.
