PSD nu renunță la Legea recursului compensatoriu. Deputații juriști au amânat dezbaterile
PSD nu renunță la Legea recursului compensatoriu. Deputații social-democrați din Comisia Juridică au amânat, marți, dezbaterile pe marginea acestei legi, deși ei s-au întrunit în sesiune extraordinară tocmai pentru a discuta despre asta.
Aproape 19.000 de persoane acuzate de omor, viol, furt, trafic de droguri au fost eliberate în baza Legii recursului compensatoriu în perioada 19 octombrie 2017 - 21 iunie 2019.
Aceste date au fost obținute de liberalul Florin Roman, în urma unei interpelări adresate Ministerului Justiţiei.
Deputaţii PNL au solicitat abrogarea prevederilor Legii 169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare şi de completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Deputatul PNL Florin Roman a precizat că PNL consideră că este important ca deputaţii să se exprime pe acest proiect de lege şi să abroge recursul compensatoriu.
"La ora actuală, în baza acordării beneficiilor compensatorii, avem în libertate 840 de deţinuţi care au fost încarceraţi pentru omor, 73 pentru omor calificat, 355 pentru lovire sau alte violenţe, 191 pentru traficul de minori, 566 pentru viol şi 103 pentru act sexual cu un minor", a spus Roman, citând o statistică, potrivit Agerpres.
El a mai menţionat că, din păcate, în lipsa unor intervenţii legislative urgente, sunt noi tragedii.
"1.299 de persoane au fost re-arestate dintre cei care au fost eliberaţi, iar în privinţa numărului persoanelor care au comis infracţiuni extrem de grave, cum este cazul omorului, tâlhăriei, pedofiliei, discutăm de circa 3.000 de persoane care la ora actuală zburdă în libertate pe străzi", a mai afirmat Roman.
Deputatul USR Stelian Ion a spus că parlamentarii trebuie să cadă de acord că această abrogare a recursului compensatoriu trebuie făcută. El a mai declarat că trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare şi trebuie pus accentul pe prevenţie.
Reprezentanţii CSM şi Ministerului Justiţiei au arătat că nu este suficientă abrogarea recursului compensatoriu, fără a pune ceva în loc.
"Cred că trebuie să precizăm faptul că orice dezbatere pe tema condiţiilor de detenţie trebuie să ţină seama de reperele CEDO. Din această perspectivă, este cunoscută situaţia României. Sunt nenumărate hotărâri prin care statul român a fost condamnat şi care a constatat supraaglomerarea din penitenciare şi condiţiile improprii de detenţie, care, în optica CEDO, ar reprezenta o încălcare a dispoziţiilor 3 din Convenţia drepturilor omului referitoare la interzicerea tratamentelor inumane sau degradante. (...) Contextul prezentat credem că impune concluzia că doar eliminarea din reglementarea actuală a recursului compensatoriu fără a asigura în aceeaşi reglementare nicio măsură cu efect echivalent poate constitui doar un regres prin raportare la dispoziţiile Convenţiei dreptului omului şi la jurisprudenţa Curţii europene, ambele obligatorii pentru statul român", a spus reprezentantul CSM Constantin Nicolae.
"Prin această iniţiativă legislativă se propune revenirea la conţinutul legii 254 din 2013 privind executarea pedepselor privative de libertate (...) Se propune abrogarea în întregime a acestei legi. Precizăm faptul că instituirea unui mecanism compensatoriu a constituit o necesitate rezultată în special de condamnare României la CEDO referitoare la condiţiile din penitenciare. (...) Apreciem că propunerea de abrogare nu este una să ofere soluţii corespunzătoare problematicii complexe din perspectiva supra populării penitenciarelor, astfel încât punctul de vedere al Guvernului este de a nu susţine propunerea legislativă în această formă", a spus şi reprezentantul Ministerului Justiţiei, Oana Bucur, consilier juridic Direcţia elaborare acte normative.
Răzvan Coţofană, directorul Direcţiei pentru siguranţă penitenciar din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), direcţie care s-a ocupat de implementarea acestei legi, a afirmat că legea recursului compensatoriu a rezolvat în parte problema supraaglomerării din penitenciare.
"Noi suntem organ de executare a legii. Într-adevăr, din punct de vedere al supraaglomerării, ne-a rezolvat în parte această problemă. În 2017 aveam 25.800 de deţinuţi, astăzi ne situăm în jurul cifrei de 20.400. (...)Am început reparaţii capitale pentru a îmbunătăţi condiţiile de deţinere. O parte din aceştia s-au întors în penitenciar. Ca o comparaţie, în 2016 s-au eliberat 10.200 de deţinuţi, în aproximativ 2 ani, din octombrie 2017 până în august 2019, aproximativ 20.000, deci cifrele nu ar fi foarte mari dacă le punem în comparaţie. Referitor la abrogarea legii 169, trebuie avut în vedere că această lege prevede şi alte modificări, mă refer la dreptul convorbirilor telefonice ale deţinuţilor, folosirea la muncă şi recompensarea lor", a afirmat acesta.
Preşedintele de şedinţă Costel Neculai Dunavă (PSD) a propus amânarea dezbaterii acestui proiect, având în vedere că mai este în dezbatere un proiect pe această temă care nu a fost pus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare şi cele două proiecte trebuie dezbătute împreună.
Propunerea a fost adoptată cu 11 voturi "pentru", 9 "împotrivă" şi o abţinere.
Etichete: Comisia juridică, deputati, infractori, Parlament, PSD, recurs compensatoriu,
