PSD a renunțat la eticheta de „progresist” și subliniază că promovează, printre altele, un „patriotism economic matur”
Congresul PSD a adoptat, vineri, eliminarea sintagmei de partid progresist din Statutul formaţiunii.
Deputatul PSD Silvia Mihalcea a prezentat, la începutul Congresului, propunerile de modificare a Statutului PSD, despre care a spus că „reflectă o viziune strategică de modernizare centrată pe performanţă şi profesionalism”.
„Ele stau la baza unei organizări mai eficiente, capabile să răspundă provocărilor actuale”, a arătat Mihalcea.
„De asta am eliminat astăzi din statut eticheta de „progresiști”!
PSD reprezintă stânga românească responsabilă. Stânga modernă, ancorată în realitățile României, care este preocupată de o economie puternică, de servicii publice funcționale, de industrie, agricultură, salarii corecte și de sprijin pentru cei vulnerabili. Și, da – insist pe ideea că avem nevoie de un patriotism economic matur, adică de investiții în producția internă, protejarea capitalului românesc, locuri de muncă stabile și parteneriate europene, dar cu interesele României respectate”, a declarat Sorin Grindeanu.
PSD își redefinește identitatea ideologică
Cea mai importantă modificare se referă la definirea identităţii ideologice şi afirmării valorilor care stau la baza acţiunilor şi activităţilor PSD: „Partidul Social-Democrat este un partid modern, de centru stânga, promotor al echităţii sociale şi al solidarităţii, ataşat valorilor democratice, naţionale, religioase, tradiţionale şi culturale ale poporului român, cu o orientare pro-europeană şi un angajament ferm faţă de cooperarea euroatlantică. Este membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, continuând tradiţia social-democraţiei româneşti”.
Statutul propune instituirea modelului de alegeri pe moţiune, echipă de conducere şi la organizaţiile judeţene de sector şi a municipiului Bucureşti şi revizuirea, în consecinţă, a modului de constituire a birourilor permanente şi a consiliilor politice ale acestor organizaţii.
„O modificare importantă este aceea că instituim reguli noi pentru organizarea conferinţelor judeţene de sector şi a municipiului Bucureşti, în sensul că toate conferinţele de alegeri ale acestor organizaţii vor fi constituite din delegaţi aleşi de organizaţiile ierarhic inferioare şi, de asemenea, se impune regula organizării anuale a conferinţelor extraordinare, ca platformă de dezbatere internă şi evaluări de etapă. Pentru aceste conferinţe extraordinare se propune mărirea numărului de membri de partid care le constituie”, a spus Mihalcea.
Structurile de conducere se extind și se profesionalizează
În plus, CPN a propus o redefinire a organizaţiilor teritoriale ale partidului astfel: Organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare devin organizaţii locale şi se pot constitui cu un număr de minim 10 membri, organizaţiile locale devin organizaţii comunale, orăşeneşti sau municipale, iar în cazul municipului Bucureşti, organizaţii pe centre de votare.
La nivel naţional se măreşte numărul membrilor echipei de conducere şi se modifică modul de constituire a Biroului Permanent, a Consiliului Politic Naţional şi a Consiliului Naţional pentru a include mai mulţi reprezentanţi în aceste structuri centrale cu scopul profesionalizării şi extindării structurilor naţionale.
De asemenea, pentru eficientizarea activităţii, CPN a propus reaşezarea unor atribuţii în cadrul structurilor de conducere ale partidului. Modificările statutului au fost adoptate în unanimitate.
