Proiectul prin care presedintele este exclus din procedura de numire a procurorilor-sefi, amanat cu o saptamana
Comisia juridica a Senatului a amanat, marti, cu o saptamana, dezbaterea initiativei depusa de Calin Popescu Tariceanu.
Initiativa prin care presedintele Romaniei si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedura de numire a sefilor DNA, DIICOT si a procurorului general, motivul fiind ca Ministerul Justitiei nu a trimis inca la Parlament pachetul de modificari ale legilor Justitiei.
Alaturi de initiativa presedintelui Senatului, au fost amanate cu o saptamana, din acelasi motiv, toate proiectele care vizeaza modificari la statutul judecatorilor si procurorilor. Presedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul Serban Nicolae, i-a cerut din nou, pe un ton ironic, reprezentantului Ministerului Justitiei (MJ) sa transmita Parlamentului pachetul de modificari ale legilor Justitiei.
”Doamna secretar de stat, am rugamintea, totusi, poate ajung si la Parlament propunerile asa cum sunt facute ca sa avem o imagine asupra a ceea ce se poate si asupra a ceea ce nu se poate lua in discutie”, i-a cerut Serban Nicolae secretarului de stat prezent la sedinta comisiei.
”Propunerile venite de la CSM, inaintate Ministerului Justitiei, sunt in curs de analiza la Ministerul Justitiei si vreau sa va mai informez si cu privire la faptul ca vineri ICCJ a transmis MJ un alt set de propuneri in afara de cel inaintat de CSM. Prin urmare, toate aceste propuneri sunt in curs de analiza la MJ, urmand ca proiectul privind modificarea legilor justitiei sa fie elaborat in cel mai scurt termen”, i-a replicat Mariana Mot, secretar de stat in Ministerul Justitiei.
”Eu inteleg, la Directia de elaborare acte normative exista o tendinta asimtotica catre perfectiunea normativa, dar aceste analize si paraanalize si supraanalize se prelungesc extraordinar de mult. V-as ruga sa transmiteti si domnului ministru si Directiei elaborare acte normative, altminteri recunoscuta pentru eficienta si pentru niste acte normative care au fost bine primite la Curtea Constitutionala cu exceptii de admitere, sa se grabeasca. Asa cum am mai spus-o, la modul cel mai serios, nu putem spune societatii sa stea pe loc pentru ca la Directia respectiva se analizeaza”, a spus Serban Nicolae ironic.
”Numai proiectul inaintat de ICCJ vineri are peste 160 de pagini. La care se adauga proiectul inaintat de CSM, care, la fel, are un numar semnificativ de pagini”, a mai spus Mot.
Potrivit proiectului de lege, presedintele Romaniei si ministrul Justitiei sunt exclusi din procedurile de numire a procurorilor-sefi DNA, DIICOT si procurorului general al Romaniei, acestia fiind desemnati de catre CSM.
”Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data", prevede proiectul de lege.
Revocarea acestora se face tot de catre CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general.
In prezent, procurorul general al Romaniei, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef DNA, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectii ai acestor Parchete, precum si procurorul-sef al DIICOT si adjunctii acestuia sunt numiti de catre presedinte, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul CSM.
Totodata, potrivit proiectului, Inalta Curte de Casatie si Justitie isi numeste, dintre judecatorii care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani, presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii. Revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii se face de catre ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a institutiei.
Potrivit legislatiei in vigoare, presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectii ai ICCJ sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSM.
Proiectul de lege, initiat de Calin Popescu Tariceanu a fost adoptat tacit, anul trecut, de Camera Deputatilor, iar Senatul este for decizional in acest caz.
Comisia juridica avea ca termen depunerea raportului in septembrie, insa dezbaterea proiectului a fost in mod repetat amanata. Intre timp, Guvernul a depus un nou punct de vedere, inregistrat la Senat pe 7 aprilie. Daca initial guvernul Ciolos a dat un punct de vedere nefavorabil, guvernul Grindeanu a emis unul partial favorabil.
Guvernul sustine modificarea procedurii in cazul sefilor Parchetelor, pentru ca numirea lor sa se faca de catre CSM, nu de catre presedinte, intrucat Constitutia nu prevede expres pentru presedinte asemenea atributii. In schimb, Executivul vrea ca ministrul Justitiei sa-si pastreze dreptul de a face propunerile pentru aceste functii, urmand ca CSM sa decida asupra unei singure variante. In favoarea acestei proceduri este invocat articolul 132 din Constitutie care prevede ca procurorii isi desfasoara activitatea ”sub autoritatea ministrului Justitiei”.
”Ministrului Justitiei ii revine sarcina de a veghea inclusiv asupra modului in care se realizeaza conducerea Parchetelor in baza principiului responsabilitatii si eficientei (...) Legea speciala trebuie sa atribui ministrului Justitiei un rol semnificativ in procedura de numire in functie a procurorilor cu functiile de conducere mentionate”, se arata in punctul de vedere al Guvernului.
In schimb, Executivul nu este acord cu modalitatea de desemnare a conducerii ICCJ propusa prin proiectul lui Tariceanu, precizand ca Inalta Curte nu este un organism colegial ca sa isi poata desemna singura conducerea, iar din procedura de numire este eliminat complet Consiliul Superior al Magistraturii.
”Nu este prevazuta implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, autoritatea cu rol de garantal independentei justitiei, in procedura de numire in functiile de conducere de la instanta suprema, aspect de natura sa aduca atingere rolului constitutional recunoscut acestei institutii”, argumenteaza Guvernul.
Etichete: Călin Popescu Tăriceanu, Comisia juridică, klaus iohannis, senat,
Dată publicare:
