Cine preia funcția de președinte al României, după demisia lui Klaus Iohannis. Ce atribuții are președintele interimar

Anunțul demisiei președintelui Klaus Iohannis vine după ce în spațiul public s-a vehiculat tot mai mult ideea unei eventuale demisii din funcție a șefului statului, chiar dacă acesta a negat de două ori, până acum, că ar avea de gând să renunțe la funcție.

Candidatul coaliţiei de guvernare, Crin Antonescu, a fost întrebat duminică despre întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu liderii coaliţiei, care ar urma să aibă loc luni - dar care nu a fost anunțată oficial. Liberalul a declarat că poate să presupună că poate fi vorba de varianta în care preşedintele decide să se retragă.

Cine preia funcția de președinte al României 

După ce Klaus Iohannis a demisionat din funcția de președinte al României, interimatul este asigurat de persoana care deține a doua funcție în stat, respectiv Președintele Senatului, conform articolului 98 din Constituție. În prezent, președintele Senatului este liderul PNL Ilie Bolojan.

Această măsură garantează continuitatea guvernării și evită un vid de putere în stat.

Președintele interimar al României îndeplinește atribuțiile președintelui în exercițiu în situațiile prevăzute de articolul 98 din Constituția României, respectiv:

• Dacă funcția de președinte devine vacantă (demisie, deces, demitere prin referendum, imposibilitate definitivă de exercitare a mandatului)
• Dacă președintele este suspendat din funcție de Parlament
• Dacă președintele este temporar în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile

Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări:

1. Reprezintă statul român pe plan intern și internațional

2. Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora

3. Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor

4. Poate adresa mesaje Parlamentului

5. Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului

6. Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului

7. Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate

8. Poate participa la ședințele Guvernului

Limitări ale președintelui interimar, conform Constituției

Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:

• Nu poate dizolva Parlamentul.
• Nu poate iniția un Referendum.
• Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.

Art. 88 – Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Art. 90 – Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

Ce se întâmplă dacă președintele interimar săvârşeşte fapte grave: procedură identică celei pentru președintele ales

Art. 99 – Răspunderea preşedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

Președintele interimar își exercită funcția până la revenirea președintelui titular sau până la alegerea unui nou președinte, în cazul vacanței definitive a funcției.

Calendarul alegerilor prezidenţiale 2025

Guvernul a aprobat calendarul de acțiuni privind alegerile prezidențiale din 4 mai 2025. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie. Campania electorală va începe în 4 aprilie și se va încheia în 3 mai. Românii din Diaspora pot vota 3 zile, începând de vineri, 2 mai, de la ora 7:00 până la ora 21:00 (ora locală). Duminică, urnele din străinătate se vor închide însă la ora 21:00 (ora României), iar AEP a venit cu noi precizări pentru românii care pot fi afectați.

Primul tur al alegerilor prezidențiale este programat în 4 mai, iar cel de al doilea tur de scrutin, în 18 mai.

Astfel, perioada electorală va începe în 18 februarie 2025, cu aducerea la cunoștința publică a datei la care se va efectua tragerea la sorți a celor 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care vor face parte din Biroul Electoral Central.

Desemnarea celor 5 judecători se va face până pe 20 februarie 2025, iar constituirea Biroului Electoral Central, până la 22 februarie 2025.

Alegătorii care doresc să voteze în străinătate se pot înregistra în Registrul electoral prin intermediul formularului on-line aflat pe site-ul Autorității Electorale Permanente până la data de 4 martie 2025.

Redăm mai jos principalele momente:

· 15 martie: termen limită pentru depunerea candidaturilor

· 16 martie: stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune

· 17 martie: înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz

· 18 martie: termen limită pentru formularea de contestaţii privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz

· 19 martie: termen limită pentru soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz

· 20 martie: alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie în formularul online de pe site-ul AEP pentru votul prin corespondență

· 4 aprilie: începerea campaniei electorale

· 2 mai: prima zi a votării în străinătate începe la ora 7:00 (ora locală) și se va încheia la ora 21:00 (ora locală).

· 3 mai: a doua zi a votării în străinătate începe la ora 7:00 (ora locală) și se va încheia la ora 21:00 (ora locală).

· În ambele zile, alegătorii care la ora 21:00 (ora locală) se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, până cel mai târziu la ora 23:59 (ora locală).

· 4 mai: A treia zi de vot în străinătate și începerea votării în țară. În Diaspora, votarea va începe la ora 7:00 (ora locală) și se va termina la ora 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

· În ziua de duminică, votarea se încheie la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora de încheiere a votării se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, până cel mai târziu la ora locală 23:59, dau nu mai târziu de ora locală a României 23:59, se menționează în document.

· 5 mai: numărarea voturilor și transmiterea proceselor verbale.

· 6 mai: formularea de cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală

· 8 mai: validarea alegerilor și publicarea rezultatului în mass-media și în Monitorul Oficial, după primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală.

În situația organizării unui al doilea tur de scrutin:

· 9 mai: aducerea la cunoștința publică a celor doi candidați care vor participa la al doilea tur de scrutin, precum și a datei alegerilor. În aceeași zi va începe și campania electorală pentru al doilea tur de scrutin.

· 10 mai: stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă pentru accesul candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune

· 16 mai: prima zi a votării în străinătate începe la ora 7:00 (ora locală) și se va încheia la ora 21:00 (ora locală).

· 17 mai: a doua zi a votării în străinătate începe la ora 7:00 (ora locală) și se va încheia la ora 21:00 (ora locală).

· În ambele zile, alegătorii care la ora 21:00 (ora locală) se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, până cel mai târziu la ora 23:59 (ora locală).

· 18 mai: A treia zi de vot în străinătate și începerea votării în țară. În Diaspora, votarea va începe la ora 7:00 (ora locală) și se va termina la ora 21:00 (ora locală sau ora locală a României, după caz).

· În ziua de duminică, votarea se încheie la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00. Alegătorii care la ora de încheiere a votării se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, până cel mai târziu la ora locală 23:59, dau nu mai târziu de ora locală a României 23:59.

· 19 mai: numărarea voturilor și încheierea proceselor verbale

· 20 mai: termen limită pentru formularea de cereri pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală

· 22 mai: validarea alegerilor și publicarea rezultatului în mass-media și în Monitorul Oficial, după primirea dosarului de la Biroul Electoral Central și soluționarea cererilor de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală.

Articol recomandat de sport.ro

A dezvăluit relația cu Cristiano Ronaldo după nunta fotbalistului cu Georgina Rodriguez: ”E de prost gust!”