Parlamentul a decis să dezbată cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, depusă de opoziţie
Parlamentul a hotărât, luni, să dezbată în plenul reunit, marți, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis. La scurt timp după ce a fost luată această decizie, Iohannis și-a anunțat demisia de la Palatul Cotroceni.
”Plenul are două opțiuni: să o trimită Curții Constituționale pentru un punct de vedere consultativ sau să formeze o comisie de anchetă. Foarte probabil, vom propune trimiterea la Curtea Constituțională.” - a declarat președintele Senatului, Ilie Bolojan, înainte ca șeful statului să-și anunțe demisia.
Avizul Curții este, potrivit Constituției, obligatoriu dar consultativ, respectiv este un pas strict necesar in demersul de suspendare a președintelui, dar avizul în sine, poziția CCR, poate fi ignorată. În Constituție această atribuție a Curții este prevăzută la articolul 146, alineatul „h)”: „dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României”.
De partea cealaltă, Parlamentul are, constituțional, de urmat procedura prevăzută la articolul 95 din Constituție, respectiv:
„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”
.webp)
