PNL și USR au contestat la CCR legea privind Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii
USR și PNL au anunţat vineri că au contestat la Curtea Constituţională legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).
Deputaţii PNL au sesizat, vineri, la Curtea Constituţională a României (CCR) legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) - SA şi pentru modificarea unor acte normative. Sesizarea este semnată de 66 de deputaţi.
Astfel, deputaţii PNL reclamă încălcarea principiului bicameralismului, amintind de decizii ale CCR. Ei evidenţiază că la momentul înregistrării, legea conţinea 89 de entităţi economice care fac parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, iar la Senat numărul acestora a fost redus la 23, cu motivarea că numai acestea îndeplinesc criteriile pentru participarea la FSDI, Camera Deputaţilor reînscriind încă 10, din care patru - Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională de Căi Ferate, Compania Naţională de Radiocomunicaţii şi Aeroportul Internaţional 'Traian Vuia' Timişoara - au fost adăugate fără ca acestea să fi existat în forma iniţială a propunerii legislative şi fără a fi propuse sau discutate în prima cameră sesizată.
"Pe cale de consecinţă, intervenţia legislativă realizată în camera decizională, Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod vădit de scopul originar avut în vedere de autorii iniţiativei legislative, cu consecinţa încălcării primului element constitutiv al principiului bicameralismului", se arată în sesizare.
De asemenea, semnatarii consideră că o altă încălcare a principiului bicameralismului este creşterea aportului la capitalul FSDI la valoarea de 9.000.000.000 lei, care a fost discutată numai în Camera Deputaţilor, precizând că aceasta este o diferenţă majoră de conţinut între formele adoptate de cele două camere.
Deputaţii PNL subliniază că forma adoptată de Senat diferă de cea a Camerei Deputaţilor prin numărul de entităţi economice ale căror pachete de acţiuni constituie Fondul, respectiv de la 23 la 33.
Liberalii solicită, în acest context, CCR să constate că legea este neconstituţională în integralitatea ei.
Semnatarii mai reclamă şi încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor şi a altor articole din Constituţie potrivit cărora "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări", "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării", "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".
"Înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni reprezintă o activitate ce trebuia realizată printr-o reglementare secundară şi nu printr-un act care are forţa legii. În această situaţie, Parlamentul României a încălcat separaţia puterilor în stat prevăzută de art. 1 alin. 4 din Constituţia României, reglementând într-un domeniu care este în competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu care afectează legea în ansamblul său. (...) O lege intuitu personae contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituţională. (...) Exercitarea competenţei de legiferare în mod discreţionar prin adoptarea de legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale Parlamentului consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă (Decizia nr. 777/2017). Nu în ultimul rând, prin adoptarea unei legi intuitu personae se încalcă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale (...), aducând atingere obligativităţii acestor decizii, aspect prevăzut de art. 147 alin. 4 din Constituţie", se arată în sesizare.
Liberalii invocă şi motive intrinseci de neconstituţionalitate în sesizare, respectiv încălcarea mai multor articole din Constituţie.
Ei spun că sintagma "în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, FSDI va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale" este lipsită de claritate şi precizie.
Aceştia susţin că multiplele interpretări ale unei sintagme neclare ridică dificultăţi în aplicarea normei, nefiind clar care este forţa juridică a strategiilor sectoriale guvernamentale pentru FSDI şi, pe cale de consecinţă, cum mai sunt protejate interesele naţionale ale statului în anumite activităţi economice. Semnatarii sesizării mai susţin că legea încalcă şi principiul anualităţii. De asemenea, arată că sintagma "Adunarea Generală a Acţionarilor" este una lipsită de claritate şi precizie.
Și USR a sesizat CCR cu privire la legea privind înfiinţarea FSDI
"Fondul Suveran înseamnă falimentul României, deoarece scopul său este unul politic şi nicidecum unul economic, dat fiind că actuala coaliţie de guvernare are nevoie imediată de bani pentru a plăti pomenile electorale. Legea de înfiinţare nu respectă nicio logică economică şi e doar o formă prin care PSD va căpuşa companiile de stat, pentru că prin intermediul său se va ascunde atât datoria publică, cât şi deficitul bugetar", se arată într-un comunicat al USR.
Conform aceleiaşi surse, FSDI nu va putea rezista şi se va prăbuşi în câţiva ani, ceea ce va afecta bugetul de stat.
"Majoritatea parlamentară vrea un instrument prin care să se îndatoreze fără ca această datorie să intre în datoria publică. Este vorba despre contabilitate la negru, cum au făcut şi grecii, iar în Grecia s-a terminat prost şi tot prost se va termina şi în România. Guvernul are gaură în buget pe timp de creştere economică pentru că a implementat o relaxare fiscală complet iresponsabilă. S-a întins mai mult decât le-a fost pătura şi acum trebuie să vândă activele profitabile ale companiilor pentru a plăti nebunia electorală", a declarat, potrivit comunicatului, deputatul USR Cosette Chichirău, care face parte din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.
Primul motiv de neconstituţionalitate invocat de USR este că se încalcă atribuţiile Parlamentului prevăzute în Constituţie, deoarece înfiinţarea operatorilor economici nu poate fi realizată prin lege de către Parlament, ci de către Guvern. Un alt motiv de neconstituţionalitate este acela că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, fiind substanţial diferită de cea adoptată de Senat.
"Mai mult, prin faptul că FSDI este exceptat de la aplicarea a numeroase acte normative cu impact asupra operatorilor economici similari, i se creează un tratament juridic privilegiat, fapt care atrage încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, consacrat la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. USR consideră că, în această formă, fără obiective de investiţii, parametri de risc sau indicii de profitabilitate, Fondul Suveran nu este decât un mare jaf dat României", se mai menţionează în comunicat.
Contestaţia a fost semnată de 27 deputaţi ai USR, 12 deputaţi de la PMP şi 12 deputaţi neafiliaţi.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
.webp)
