Pentru prima oară în istoria sa, UE va admite că ceea ce s-a întâmplat României a constituit discriminare
Pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană va admite, prin vot acordat miercuri unei rezoluții a Parlamentului European, că România și Bulgaria au fost discriminate atunci când le-a fost blocată intrarea în Spațiul Schengen.
Rezoluţia bazată pe petiţia depusă în Parlamentul European de societatea civilă din România prin care se solicită contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen va statua juridic pentru prima dată că ceea ce li s-a întâmplat României şi Bulgariei a constituit discriminare, a declarat marţi eurodeputatul Vlad Gheorghe, membru al grupului politic Renew Europe.
Rezoluţia va fi supusă votului în plenul Parlamentului European miercuri.
''În primul rând (rezoluţia - n. red.) vorbeşte pentru prima oară despre discriminare şi nu doar vorbeşte, dar dacă va trece - şi eu cred că va trece în plen mâine, pentru că noi am avut unanimitate în comisie şi nu prea văd cum poţi să ai unanimitate în comisie şi să n-ai măcar majoritate în plen - va statua juridic pentru prima dată că ce s-a întâmplat României şi Bulgariei e constituit discriminare.
Nu este doar un mesaj politic, care este unul foarte puternic, ci există şi implicaţii juridice, pentru că cine este discriminat are nişte drepturi. Discutăm despre reparaţii, discutăm despre un anumit tratament juridic, se deschide calea către mai multe acţiuni în acelaşi timp.
Prima dată discutăm despre despăgubiri, discutăm despre pierderile pe care ţările noastre le-au suferit financiar direct, dar şi pierderile de mediu'', a subliniat eurodeputatul.
”Deschid calea către niște despăgubiri”
Un alt element important este faptul că va fi menţionată pentru prima dată noţiunea de pierderi, după care urmează despăgubiri, întrucât Comisia Europeană va fi obligată să evalueze pierderile implicate (de veto-ul Austriei, n.red.) şi, în al doilea rând, să propună mecanisme juridice pentru ca Românie să fie compensată.
''Acestea sunt două elemente esenţiale şi utile care nu s-au mai regăsit în nicio altă rezoluţie şi care deschid, bineînţeles, calea către nişte despăgubiri şi, cel mai important, responsabilizează ţările ce ar vrea să mai voteze o dată împotriva noastră, pentru că oricine acum se va gândi: ”Ok, e calea deschisă pentru răspunderea mea, dacă nu am argumente când mă opun'', a explicat Vlad Gheorghe.
Rezoluţia se bazează pe petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolaescu prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice şi a fost susţinută de eurodeputaţii români, fiind discutată pe 22 martie în Comisia pentru petiţii a PE (PETI).
”Este un demers 100% românesc”
''Este un demers 100% românesc. Pleacă de la o petiţie românească. Este o idee românească şi birocratic, ca să zic aşa, dar şi politic. Este propunerea mea, pe baza acelei petiţii, într-adevăr.
Este o propunere susţinută de grupul meu, care ulterior a fost îmbrăţişată de toate celelalte grupuri politice şi asta a stârnit cumva un fel de invidie a colegilor bulgari, dar este un lucru bun, adică că este un gen de concurenţă pozitivă, pentru că noi avem textul iniţial cu România, fiind propus de noi, după care am ajuns acum la un compromis, dar şi bulgarii merg mai departe şi chiar săptămâna viitoare o să avem primele audieri pe petiţiile bulgăreşti. Deci este un lucru bun, pentru că menţinem subiectul cald pentru toată lumea'', a adăugat eurodeputatul Renew.
Conform programului preşedinţiei spaniole a Consiliului UE, următoarea reuniune oficială a miniştrilor de interne din UE este prevăzută pentru 28 septembrie, la Bruxelles, când subiectul extinderii Schengen ar putea fi inclus pe agendă.
Etichete: despagubiri, discriminare, parlamentul european, rezolutie, romania, spatiul schengen,
Dată publicare:
