Euractiv: Instituțiile europene se pregătesc să admită Bulgaria și România în Schengen în acest an
Instituțiile europene se pregătesc să admită Bulgaria și România în Schengen, întâi cu frontierele aeriene, în acest an.
România și Bulgaria ar putea intra în Schengen întâi cu frontierele aeriene, în luna octombrie, iar controalele la frontierele terestre ar urma să fie eliminate până la 1 ianuarie, au declarat, pentru EURACTIV, surse diplomatice de la Bruxelles și din parlamentul și guvernul bulgar.
Potrivit unor surse de la Sofia, Bulgaria are șanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice și arată dorința de a continua reformele, de a obține aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, și perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024.
Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen era opoziția Olandei.
Guvernul lui Mark Rutte a informat că apreciază eforturile depuse de parlamentul bulgar și de ultimele patru guverne pentru a iniția o reformă judiciară reală, prin introducerea unui mecanism de investigare independentă a procurorului-șef, care a fost adoptat la sfârșitul lunii mai.
Fostul procuror-șef bulgar Ivan Geshev, care nu avea o reputație deosebit de bună la Bruxelles, a devenit prima „victimă” a noii legislații, după ce a fost demis din funcție săptămâna trecută. Se așteaptă o continuare a curățării sistemului judiciar.
Al doilea motiv major pentru înlăturarea obstacolelor din calea intrării Bulgariei în Schengen este alegerea unui guvern stabil la Sofia, după o criză politică prelungită în timpul căreia președintele Rumen Radev a numit un guvern interimar.
Guvernul este format din miniștri ai coaliției Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, susținută de GERB, reprezentată de vicepremiera Mariya Gabriel.
Printre altele, noul guvern și-a declarat intenția de a revizui politica lui Radev față de Ucraina și a decis că țara va fi reprezentată la viitorul summit NATO de premierul Nikolay Denkov, și nu de președinte.
Potrivit unor surse, partenerii europeni ai țării speră că marile obiective comune, inclusiv obiectivele de aderare la Schengen și Zona Euro, vor menține coaliția unită.
Obiecțiile Austriei față de extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaților nu au scăzut, dar se așteaptă ca Viena să nu-și mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată.
În decembrie anul trecut, Austria și Olanda au blocat aderarea Bulgariei la Schengen. România a fost oprită doar de Austria.
Guvernul Ciolacu, plan pentru a convinge Austria
Noul prim-ministru al României, Ion-Marcel Ciolacu, a anunțat la începutul acestei săptămâni, într-un interviu acordat EURACTIV, că le-a încredințat miniștrilor săi un plan pentru a convinge Austria să ridice vetoul asupra admiterii României în Schengen.
Următorul obiectiv major al instituțiilor bulgare este aderarea țării la Zona Euro de la 1 ianuarie 2025.
În timp ce Olanda le cere autorităților bulgare să demonstreze că luptă împotriva corupției și că nu au renunțat la reforma judiciară, cererile Austriei par mult mai dificil de pus în aplicare.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a încercat să obțină bani europeni pentru ridicarea unui gard de-a lungul graniței dintre Bulgaria și Turcia, propunere respinsă de Comisia Europeană.
La începutul acestei luni, executivul UE a acordat o nouă asistență financiară României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a unor proiecte pilot deja lansate pentru gestionarea frontierelor. Ajutorul pentru Bulgaria este de 45 de milioane de euro, iar pentru România este de de 10,8 milioane de euro.
În plus, Comisia Europeană salută progresele înregistrate în ultimele trei luni de cele două țări privind respectarea politicii de azil și returnarea imigranților ilegali, gestionarea frontierelor și cooperării internaționale, progrese care ar trebui să atenueze temerile Austriei că Sofia și Bucureștiul nu depun suficient de mult efort pentru înregistrarea imigranților ilegali.
