Ordonanța de urgență a Guvernului va respecta doar o parte dintre recomandările Comisiei de la Veneția

În textul ordonanței vor fi preluate doar o parte dintre recomandările făcute de Comisia de la Veneția (citiți la finalul acestui articol care sunt recomandările).

-► pensionarea la cerere a magistraților

Una dintre modificările pe care Guvernul le va face se referă la pensionarea la cerere a magistraților. Astfel, Executivul va amâna până la 31 decembrie 2022 aplicarea prevederii referitoare la pensionarea anticipată a magistraţilor, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneția.

În preambulul proiectului de act normativ se arată că noul sistem de pensionare anticipată "va avea un impact major asupra funcţionării instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, eficienţei şi calităţii actului de justiţie, generând riscul de scădere substanţială a numărului magistraţilor în activitate", mai ales că noua lege reglementează concomitent creşterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură şi a vechimii necesare pentru promovarea la instanţe şi parchete, astfel că se impune amânarea aplicării lui.

Citește și

Ședință de Guvern luni la Palatul Victoria, pentru a da OUG pentru Legile Justiției, anunță Meleșcanu

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

"Potenţialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat şi în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), recomandându-se renunţarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcţionării sistemului", se menţionează în documentul citat.

-► amânarea aplicării prevederii referitoare la judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători

O altă modificare propusă vizează amânarea aplicării prevederii referitoare la judecarea apelurilor în completuri formate din trei judecători.

În proiect se arată că, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 207/2018, apelurile şi recursurile se judecă în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel, iar aceste dispoziţii sunt aplicabile cauzelor înregistrate pe rolul instanţelor după data de 23 iulie 2018, în condiţiile în care schemele de personal ale instanţelor judecătoreşti sunt subdimensionate, ceea ce este de natură să pună în dificultate funcţionarea sistemului judiciar în ansamblu.

În aceste condiţii, este necesară "luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul asigurării bunei funcţionare a justiţiei ca serviciu public, pe termen scurt şi mediu".

-► judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale UE sau în organizaţii internaţionale

Proiectul se referă şi la noua prevedere legală potrivit căreia judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale "doar dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror, iar în cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului".

Conform preambulului proiectului, noile reglementări nu conţin dispoziţii tranzitorii în ceea ce priveşte detaşările în curs ale magistraţilor în cadrul altor instituţii, în contextul preluării de către România de la 1 ianuarie 2019 a Preşedinţiei Consiliului UE.

"O soluţie de natură a proteja interesul general al statului român privind menţinerea detaşărilor în curs o reprezintă amânarea intrării în vigoare a noilor dispoziţii, pentru o durată determinată de timp, respectiv până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România", se menţionează în document.

-► audierea candidaţilor la funcțiile de conducere se va transmite în direct

În textul ordonanţei se mai arată că, la art. 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, se va introduce un nou alineat, conform căruia:

"În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul Justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura.

În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului".

-► acțiune împotriva judecătorului sau magistratului care a făcut o eroare judiciară

Art. I pct. 151 privind alineatul (8) al art. 96 din Legea 303/2004 se modifică astfel:

"(8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă".

-► revocarea procurorilor DIICOT

Alineatul (9) al art. 791 se modifică în felul următor:

"(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".

-► revocarea procurorilor DNA

De asemenea, alineatul (8) al art. 87 va prevede că "(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului -şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul conform al Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit.b)- e) din Legea 303/2004".

-► modificări privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Printre modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii se numără cea a alineatului (3) al art. 28, conform căreia:

"(3) Reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului Consilului Superior al Magsitraturii şi au drept de vot".

De asemenea, la art. 44 se introduce un nou alineat:

"(31) Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători sau procurori poate fi exercitată şi de ministrul justiţiei. Verificările prealabile, pentur a se stabili dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, precum şi cercetarea disciplinară, se efectuează de către Inspecţia Judiciară, la solicitarea ministrului Justiţiei, prevederile prezentei secţiuni fiind aplicabile în mod corespunzător".

Totodată, sunt modificate alineatele (1) - (5) ale art. 55, referitoarea la revocarea din funcţie a unui membru ales al CSM.

"Art. 55 - (1) Revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se poate dispune oricând în timpul mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a fost aplicată una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b) - e) din Legea 303/2004, iar măsura a rămas definitivă; c) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori săvârşirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei", scrie în proiectul de ordonanţă, în care se precizează că prin cele prevăzute la lit. c) se înţelege "încălcarea gravă a obligaţiilor administrative şi jurisdicţionale care incumbă calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi care derivă din legi şi regulamente".

Totodată, se arată că Secţia corespunzătoare a CSM constată incidenţa uneia din ipotezele prevăzute anterior, la sesizarea majorităţii judecătorilor sau procurorilor care compun secţiile respective, precum şi la sesizarea unei adunări generale.

De asemenea, în text se prevede că procedura de revocare din funcţie se poate desfăşura în mai multe feluri: să fie iniţiată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul CSM vizat, fie să fie declanşată de CSM la cererea a cel puţin 10 adunări generale în cazul judecătoriilor şi parchetelor acestora, trei adunări generale în cazul tribunalelor sau parchetelor acestora, o adunare generală în cazul curţilor de apel sau parchetelor corespunzătoare, respectiv adunarea generală a ICCJ sau a PICCJ.

În continuare se arată că hotărârile din adunările generale pentru iniţierea sau susţinerea revocării se iau cu majoritatea voturilor magistraţilor care funcţionează efectiv la acea instanţă sau parchet, prin vot secret, direct şi personal.

De asemenea, se arată că în termen de 10 zile de la data când a fost sesizat, plenul CSM convoacă toate adunările generale de la instanţe sau parchete pe care le reprezintă membrul CSM a cărui revocare se solicită, stabilind o singură dată şi oră pentru desfăşurarea acestora, nu mai târziu de 20 de zile de la convocare. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată hotârârea prin care s-a iniţiat revocarea.

Persoana pentru care se solicită revocarea se poate adresa judecătorilor sau procurorilor pentru a-şi susţine punctul de vedere, în orice mod, până la începerea votului.

"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorităţii membrilor", se mai arată în ordonanţă.

Conform sursei citate, în cazul adunării generale comune a PICCJ, a DNA şi a DIICOT, decizia de revocare a reprezentantului acestora se ia cu votul majorităţii procurorilor care funcţionează efectiv la aceste structuri, inclusiv la cele teritoriale.

Art. V al ordonanţei prevede că "se amână intrarea în vigoare, până la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România, a art I pct.97 şi art. I pct 98 în ceea ce priveşte alin. (11) şi (12) ale art 58 din Legea 303/2004, din legea .../2018 pentru modificarea şi completarea legii nr 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor".

Documentul care ajunge luni, 15 octombrie, pe masa Guvernului poate fi citit AICI.

După adoptarea ordonanței de urgență, Viorica Dancilă va pleca luni într-o vizită în Turcia, iar apoi în Emiratele Arabe Unite și Kuweit.

Statutul magistraților, a 3-a lege modificată a Justiției, a fost promulgată vineri, 12 octombrie, de președintele Klaus Iohannis. 

Modificările cerute de Comisia de la Veneția

Îngrijorările Comisiei de la Veneţia cu privire la efectele negative ale aplicaţii legilor justiţiei au fost făcute publice la începutul acestei luni.

Pro TV

O primă recomandare a experţilor internaţionali vizează menţinerea preşedintelui României şi a CSM în procedura de numire şi demitere a procurorilor de rang înalt.

De asemenea, eliminarea restricției privind libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este o altă solicitare expresă a Comisie de la Veneția.

Abandonarea actualei scheme de pensionare timpurie a magistraților este o altă recomandare, pentru a fi evitată depopularea instanţelor din România.

Renunţarea la ideea înfiinţării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților şi reexaminarea prevederilor privind numirea și revocarea membrilor CSM completează recomandările ale experţilor internaţionali.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5