Senatul a votat legea prin care alegerile din 6 decembrie s-ar putea desfășura cu reguli noi

În favoarea proiectului dezbătut de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, s-au înregistrat 123 voturi "pentru" şi 3 "împotrivă".

Senatul este prima cameră legislativă sesizată, votul final urmând să fie dat de către Camera Deputaților, cel mai probabil joi, 10 septembrie.

Reprezentanții puterii și opoziției din Parlament au depus un proiect de lege care schimbă mai multe reglementări la alegerile parlamentare din 6 decembrie. Potrivit News.ro, cei care au depus acest proiect sunt liderul deputaţilor PSD Alfred Simonis, liderul deputaţilor PNL Florin Roman, liderul deputaţilor PMP Marius Paşcan, liderul deputaţilor USR Cătălin Drulă, liderul deputaţilor UDMR Zacharie Benedek, precum şi un deputat de la minorităţi.

Propunerea legislativă nu este semnată de parlamentari ai ALDE şi Pro România. Iniţiativa de lege poate fi consultată AICI.

Citește și

Alegeri locale 2020. Cum poți vota dacă nu ai domiciliul în orașul unde locuiești

Proiectul de lege a fost înregistrat în procedură de urgenţă şi completează mai multe legi în materie electorală.

Astfel, alegătorii care se află în faţa secţie de vot sau aşteaptă la rând pot vota până la ora 23.59. Este redus şi numărul necesar de susţinători pentru a fi depuse candidaturile, fiind necesare cel puţin 0,5% din numărul total de alegători înscrişi în Registrul electoral la nivel naţional.

Prevederile privind votul Diasporei

Printre schimbările prevăzute în proiectul de lege se numără şi cele privind votul Diasporei la alegerile parlamentare.

Astfel, conform expunerii de motive a propunerii legislative, iniţiatorii apreciază că „alegatorii români cu domiciliul sau resedinţa în străinătate trebuie să se bucure de acelasi regim ca şi cei din ţară şi să aibă posibilitatea să voteze şi la o alta secţie de votare din circumscripţia electorală de care aparţin, fiind înscrişi, în acest caz, în listele suplimentare”.

Prin urmare, proiectul abrogă prevederea legii în vigoare care spune că alegătorii care şi-au schimbat domiciliul sau reşedinţa în străinătate după încheierea perioadei de înscriere în Registrul electoral votează numai la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României.

De asemenea, proiectul de lege instituie utilizarea la secţiile de votare din străinătate a listelor electorale suplimentare electronice, în mod similar cu practica de la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2019.

Iniţiativa legislativă mai prevede şi reducerea numărului de susţinători dublată de posibilitatea colectării acestora prin mijioace electronice, precum şi de depunerea candidaturilor prin mijloace electronice.

„Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care optează să depună listele de susţinători la birourile electorale de circumscripţie, pot depune liste de candidaţi numai dacă acestea sunt susţinute de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători”, conform proiectul de lege.

În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, aceştia trebuie să fie susţinuţi de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 500 de alegători.

Propunerea de lege mai prevede ca imprimarea buletinelor de vot să fie făcută de către Regia Autonoma „Monitorul Oficial", astfel încât să fie asigurată o securitate mai mare a acestor documente.

În plus, proiectul conţine reglementări prin care să fie asigurată înregistrarea audio-video a operaţiunilor de numărare a voturilor, ca procedură pentru prevenirea şi depistarea rapidă a fraudelor electorale.

De asemenea, în mod similar cu alegerile prezidenţiale, pentru a răspunde nevoilor stringente de asigurare a securităţii sistemelor informatice utilizate la alegerile parlamentare şi nu numai, este urmărită asigurarea funcţionării în sediul BEC de către AEP, cu sprijinul STS, a unei infrastructuri informatice care va avea ca obiective funcţionarea Sistemului informatic de centralizare a datelor din procesele verbale privind consemnarea rezultatelor votării, precum şi funcţionarea aplicaţiilor de repartizare şi atribuire a mandatelor, stocarea în timp real a duplicatelor bazelor de date generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi a jurnalelor maşinilor pe care rulează acesta, pentru facilitarea analizei şi transparenţei acestora.

Este definită sintagma de partid politic parlamentar în acord cu decizia CCR 418/2020, partidele politice parlamentare fiind numai cele care au dobândit reprezentare parlamentară prin votul popular exprimat în alegeri.

Astfel, potrivit proiectului de lege, „în sensul prezentei legi, prin partide politice parlamentare se înţelege partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minoritalilor naţionale care, la ultimele alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, au întrunit, individual sau într-o alianţă, pragul electoral şi au obţinut mandate de deputat sau de senator. Alianţele politice şi alianţele electorale care au în componenţă cel puţin un partid politic parlamentar sunt asimilate partidelor politice parlamentare”.

Deoarece numărul alegătorilor înregistraţi pentru votul prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie este foarte mic, este propusă, prin proiectul de lege, mărirea termenului de înregistrare cu încă 30 de zile.

”Deoarece mărirea termenului de înregistrare a alegătorilor prin corespondenţă nu va permite transmiterea buletinelor de vot prin corespondenţă în timp util, este propusă, prin iniţiativa legislativă, descărcarea de pe site-ul AEP, pe baza unor date de autentificare comunicate prin intermediul documentaţiei de vot prin corespondenţă”.

Alegătorii aflaţi în faţa secţie de votare, care aşteaptă la rând să voteze, pot vota până la 23.59

„Art. 88. - (1) La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declara votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot.

(2) Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îţi exercite dreptul de vot, în condiţiile prezentei legi.

(3) La ora 21.00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot.

(4) Alegătorii aflati în situaţiile prevazute de alin. (2) si (3) pot vota până cel mult la ora 23.59.

(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verifică la ora 21.00 dacă în afara sediului secţiei de votare se afla alegatori care aşteaptă să-şi exercite dreptul de vot şi dispune măsurile necesare pentru a asigura accesul ordonat al acestora în localul de vot, în serii corespunzătoare numărului cabinelor”, conform proiectului de lege.

Măsuri anti-COVID la alegerile parlamentare

La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar, persoanele acreditate, delegaţii acreditaţi, operatorii de calculator, personalul de pază şi alegătorii pot primi, în mod gratuit, materiale de protecţie sanitară, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19.

Materialele de protecţie sanitară sunt asigurate de Ministerul Sănătăţii, iar transportul şi distribuirea acestora este asigurată prin grija Ministerului Afacerilor Interne a instituţiilor prefectului, cu sprijinul primarilor.

La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, primarii sub coordonarea prefecţilor asigura igiena şi dezinfecţia localurilor de vot.

Înregistrare audio-video neîntreruptă a operaţiunilor făcute de membrii birourilor electorale

Operatorii de calculator asigură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a AEP, înregistrarea audiovideo neîntreruptă a operaţiunilor efectuate de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru numărarea voturilor.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură transmiterea prin mijloace electronice către Biroul Electoral Central a fotografiei procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării, precum a informaţiilor provenite din verificarea corelării datelor înscrise în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării.

Înregistrarile şi fotografiile proceselor-verbale se realizează în localul de vot prin intermediul terminalelor informatice puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

STS verifica existenţa înregistrărilor, consemneaza aspectele constatate în procesul-verbal de primire a terminalelor informatice, cu ocazia primirii acestora de la operatorii de calculator şi le transferă pe un mediu de stocare. Înregistrarile video-audio se păstrează pentru o perioadă de 12 luni de la data încheierii perioadei electorale, în condiţiile legii.

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pune la dispoziţia organelor competente să constate contravenţii şi fraude electorale sau să urmărească infracţiuni, la cererea acestora, copii ale înregistrărilor audio-video.

Schimbări în acordarea subvenţiei către partide

Este abrogat textul articolului 47 din Legea nr. 5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, urmând a se reveni la fostul algoritm de acordare a subvenţiei de la bugetul de stat către partidele politice, pe baza voturilor obtinuţe în alegeri.

Partidele politice vor putea utiliza în campania electorală pentru alegerile parlamentare subvenţia primită de la bugetul de stat sub condiţia folosirii unui cont bancar distinct, astfel încât să fie facilitată urmărirea cheltuirii acesteia.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă