News.ro: Bilanţul Guvernului Ciucă - Acuzaţii de plagiat, eşecul Schengen, amânarea reformei pensiilor, criza din Educaţie

Guvernul Ciucă a venit la putere în toamna anului 2021 pe baza unei înţelegeri PNL-PSD care stabilea rotaţia premierului după 1 an şi jumătate de guvernare. Mandatul lui Nicolae Ciucă s-a suprapus în bună măsură peste războiul de la graniţa României, însă guvernul a refuzat să comunice ajutorul militar oferit armatei ucrainene. A urmat criza preţurilor din energie, atenuată de coaliţie prin plafonarea facturilor. Pe plan extern, România a ratat aderarea la spaţiul Schengen, după ce Austria a votat împotrivă. În cifre, premierul a inaugurat 13 km de autostradă şi a majorat pensiile cu 12,5%, însă la o rată a inflaţiei de 11%. Nicolae Ciucă îşi încheie mandatul considerând că a pus capăt crizei generate de greva generală a profesorilor, care a dus la amânarea rotativei guvernamnetale. În urma Executivului Ciucă mai rămân o reformă amânată a pensiilor şi acuzaţia de plagiat.

1. Contextul politic

În noiembrie 2021, România trecea printr-o criză politică generată de remanierea ministrului USR al Justiţiei, Stelian Ion, de către premierul liberal Florin Cîţu. USR a condiţionat continuarea guvernării de înlocuirea lui Florin Cîţu, în timp ce liberalii au cerut desemnarea unui nou ministru al Justiţiei din partea USR. În final, PNL a format o nouă majoritate parlamentară alături de PSD, partid pe care atât liberalii, cât şi preşedintele Klaus Iohannis, îl criticaseră în termeni duri în campania pentru alegerile parlamentare din 2020. Aşadar, noul premier Nicolae Ciucă a venit la putere sprijinit de o largă majoritate în Parlament (PNL-PSD-UDMR) şi pe baza unui acord politic care prevedea un mandat-limitat: până pe 25 mai 2023, data convenită cu PSD pentru rocada premierilor.

2. Măsuri sociale

În ianuarie 2022, Guvernul PSD-PNL-UDMR a decis prima plafonare a preţului la energie electrică şi gaze. Măsura s-a aplicat până la 1 aprilie, apoi a fost prelungită pe durata întregului an, în ciuda mai multor dispute publice între PSD şi PNL. În final, Guvernul Ciucă a stabilit ca plafonarea să se aplice până în martie 2025, când vor fi trecut cele patru rânduri de alegeri programate în 2024.

În iunie 2022, pe fondul unei creşteri galopante a inflaţiei (15%), Guvernul a oferit vouchere pentru alimente persoanelor cu venituri mici. Tichetele au o valoare de 250 de lei şi sunt acordate o dată la două luni. Măsura va fi în vigoare până la finalul anului 2023.

Citește și

SURSE: Premierul Nicolae Ciucă va demisiona luni, ca să îi lase locul lui Marcel Ciolacu

În luna martie a anului trecut, pe fondul conflictului din Ucraina, preţul benzinei a depăşit, pentru scurt timp, 10 lei pe litru. Prin urmare, la începutul sezonului de concedii, Guvernul a introdus subvenţia la carburant: 50 de bani pe litru. Jumătate din sumă (25 de bani) a fost acoperită de la bugetul de stat, jumătate de benzinării. Iniţial, măsura a fost aplicată pentru trei luni. Ulterior, liberalii au insistat ca subvenţia să fie acordată până la finalul anului 2022, iar social-democraţii au fost de acord.

De la 1 ianuarie 2023, Guvernul Ciucă a majorat punctul de pensie cu 12,5%, însă inflaţia a erodat serios indexarea oferită de coaliţie. Nicolae Ciucă lasă în urmă sa o rată a inflaţiei de 11%, după ce, la finalul anului trecut, ajunsese la aproape 17%. Tot de la 1 ianuarie 2023, coaliţia a majorat salariului minim brut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei.

De asemenea, în aprilie 2023 Guvernul a plafonat şi preţul poliţelor RCA, după falimentul companiei Euroins, lider de piaţă în acel moment. Plafonarea se aplică pentru o perioadă de 6 luni.

3. Războiul din Ucraina

Mandatul lui Nicolae Ciucă s-a suprapus peste războiul de la graniţa României, aflat încă în desfăşurare. În primă fază, Guvernul a alocat pentru fiecare refugiat ucrainean suma de 50 de lei pe zi pentru chirie şi 20 de lei pentru hrană. De la 1 mai 2023, Guvernul a schimbat condiţiile: alocă 2.000 de lei lunar per familie sau persoană (după caz), sumă acordată cel mult patru luni consecutiv. Cât despre ajutorul militar, România se numără printre statele care au refuzat să ofere informaţii concrete, spre deosebire de Polonia, ţările baltice, Marea Britanie sau SUA, care au publicat în detaliu suportul militar.

Într-un interviu pentru BBC, celebrul jurnalist Stephen Sackur l-a întrebat în repetate rânduri pe ministrul român de Externe Bogdan Aurescu de ce România a secretizat ajutorul militar pentru Ucraina. ”Partenerii europeni ai Ucrainei sunt foarte transparenţi în această privinţă. Voi o ţineţi secretă. De ce?”, a întrebat jurnalistul BBC. ”Pentru că aceasta e politica guvernului meu”, a răspuns, laconic, Aurescu, apoi a adăugat de câteva ori: ”Nu comentez”.

4. Acuzațiile de plagiat

Guvernul Ciucă a fost confruntat cu mai multe acuzaţii de plagiat. În ianuarie 2022, jurnalista Emilia Şercan a dezvăluit că lucrarea scrisă de Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe militare în anul 2003, include conţinut plagiat în cel puţin 42 de pagini din totalul de 138. În replică, Nicolae Ciucă s-a adresat instanţei, blocând astfel o analiză academică a tezei. În paralel, Parchetul General a deschis un dosar penal. După 1 ani şi trei luni, procurorii au clasat dosarul pe motiv că fapta s-a prescris. Decizia a venit cu o lună înainte ca Nicolae Ciucă să demisioneze din fruntea guvernului.

În toamna anului trecut, jurnalista Emilia Şercan l-a acuzat şi pe ministrul de Interne, Lucian Bode, că a plagiat 18,5% din textul tezei doctorale. Ulterior, Comisia de etică a Universităţii Babeş-Bolyai a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne şi a ajuns la concluzia că ”suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”. Totuşi, în urmă cu câteva zile, Consilul Naţional de Etică a decis că Lucian Bode nu a plagiat teza sa de doctorat. Consiliul Naţional de Etică funcţionează în subordinea Ministerului Cercetării, condus de Sebastian Burduja, coleg de partid cu Lucian Bode. Decizia a venit cu trei zile înainte de rotativa guvernamentală.

Alţi doi miniştri din Cabinetul Ciucă au fost acuzaţi de plagiat. Florin Roman, numit ministru al Digitalizării, a rezistat în Guvern mai puţin de o lună. A demisionat după ce ziarul ”Libertatea” l-a acuzat de plagiat în lucrarea de disertaţie. La rândul său, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a demisionat în toamna anului trecut după ce jurnalista Emilia Şerban l-a acuzat că ar fi plagiat un curs de specialitate publicat anterior sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

5. Demisiile

În total, premierul Nicolae Ciucă a înlocuit cinci miniştri pe parcursul celor 18 luni de guvernare. În afara liberalilor Florin Roman şi Sorin Cîmpeanu, înlocuiţi din motive academice, au mai demisionat Dan Vîlceanu (PNL), Adrian Chesnoiu (PSD) şi Vasile Dîncu (PSD), din raţiuni diferite. Dan Vîlceanu a renunţat la funcţia de ministru al Fondurilor Europene după ce liberalii l-au debarcat din fruntea partidului pe Florin Cîţu şi l-au instalat pe Nicolae Ciucă. În era Cîţu, Vîlceanu fusese secretar general al partidului. Adrian Chesnoiu a plecat din fruntea Ministerului Agriculturii după ce DNA l-a acuzat că a trucat un concurs de angajare. În prezent este trimis în judecată.

Vasile Dîncu a demisionat din funcţia de ministru al Apărării invocând ”imposibilitatea colaborării cu preşedintele Klaus Iohannis”. Din postura de ministru, Dîncu a vorbit public despre o negociere care să pună capăt războiului din Ucraina. ”Singura şansă a păcii poate fi negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (...). Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia”, a spus Dîncu în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV. În replică, Iohannis l-a trimis pe Dîncu să ”citească revista presei”, astfel încât să afle poziţia oficială a României. Oficial, ţara noastră nu acceptă o negociere care să pecetluiască pierderile teritoriale ale Ucrainei. „Mi-a reproşat că nu citesc revista presei. M-am retras şi citesc revista presei”, a răspuns Vasile Dîncu, două luni mai târziu.

PNL i-a înlocuit pe Florin Roman cu Sebastian Burduja, pe Sorin Cîmpeanu cu consiliera prezidenţială Ligia Deca, iar pe Dan Vîlceanu cu tehnocratul Marcel Boloş. PSD l-a numit pe Petre Daea în locul lui Chesnoiu şi pe Angel Tîlvar în funcţia lăsată liberă de Vasile Dîncu.

6. Ridicarea MCV

În noiembrie 2022, Comisia Europeană a decis ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România, monitorizarea europeană în domeniul Justiţiei. Astfel, la 15 ani de la aderarea la UE, România bifa integrarea europeană completă. Decizia oficialilor de la Bruxelles a venit în contextul în care Guvernul Ciucă a readus legile Justiţiei în acord cu cerinţele europene, după schimbările radicale din epoca Dragnea.

În timpul Guvernului Ciucă au fost schimbaţi şi procurorii-şefi. La propunerea ministrului Justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis i-a numit pe Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general şi pe Marius Voineag în fruntea DNA. De asemenea, Alina Albu a fost numită la şefia DIICOT, în ciuda avizului negativ primit de la CSM.

7. Ratarea aderării la Schengen

Pe plan extern, marele obiectiv ratat înb mandatul Ciucă este aderarea României la spaţiul Schengen. În decembrie 2022, Austria a fost singurul stat UE care a votat împotrivă în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Motivul invocat: migraţia ilegală. De partea cealaltă, autorităţile din România, dar şi experţi ai Comisiei Europene au susţinut, cu cifre, că România nu face parte din ruta migranţilor spre vestul Europei. În ciuda eşecului, niciun politician din fruntea statului nu a demisionat. ”N-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă nimic”, a reacţionat preşedintele Klaus Iohannis. Câteva companii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor au anunţat că-şi vor transfera conturile de la băncile austriece la cele româneşti. La şase luni de la votul negativ, Austria nu s-a răzgândit. „Vă spun foarte deschis: nu pot să vă ofer o dată fixă pentru aderarea României la Schengen”, a spus ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, la Bucureşti, în luna aprilie.

8. Reforma pensiilor și banii din PNRR

Guvernul Ciucă nu a reuşit să bifeze nici reforma pensiilor speciale, una dintre promisiunile PNL din campania electorală, dar şi unul dintre jaloanele care condiţionează cele 29 de miliarde din PNRR. În luna martie, coaliţia de guvernare a trecut prin Senat un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor speciale cu 15% - impozitarea viza doar partea de necontributivitate din cuantumul pensiei. Însă Comisia Europeană nu a fost de acord cu acest procent care ar fi însemnat economii infime la bugetul de stat. Momentan, proiectul de lege aşteaptă în sertarele Camerei Deputaţilor. Liderul PSD Marcel Ciolacu a transmis zilele trecute că nu doreşte să preia guvernarea până când problema pensiilor speciale nu va fi rezolvată de Parlament. În consecinţă, ministrul Muncii, Marius Budăi, a depus noi amendamente astfel încât pensiile speciale să fie reformate în acord cu cerinţa Comisiei Europene. Urmează votul Parlamentului. De asemenea, majoritatea PSD-PNL-UDMR a refuzat să adopte un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale încasate de parlamentari, deşi în Camera Deputaţilor sunt înregistrate mai multe proiecte legislative în acest scop.

Amânarea reformei pensiilor pune în pericol accesarea banilor europeni din PNRR. Până acum, în conturile României au intrat 6,4 miliarde de euro din PNRR: 3,8 miliarde partea de prefinanţare şi încă 2,6 miliarde pentru cererea de plată numărul 1. În prezent, Guvernul aşteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru cererea de plată numărul 2 în valoare de 2,8 miliarde de euro. Ulterior, Guvernul va trimite cererea de plată numărul 3, care nu poate fi accesată fără reforma pensiilor speciale. ”Dacă România nu va îndeplini acest jalon - tăierea pensiilor speciale - va pierde 700 de milioane de euro”, a declarat fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, în emisiunea Insider politic.

9. Număr record de secretari de stat

Guvernul Ciucă a numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administraţie cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informaţii care au şi ele rang de secretar de stat. Cei mai mulţi din istorie, potrivit Europa Liberă. În 2010, premierul Emil Boc tăia numărul secretarilor de stat de la 100 la 50. În 2016, guvernul număra 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de şefi de instituţii subordonate cu acelaşi rang. În 2018, numărul secretarilor de stat ajunsese la 135. În prag de rotativă, lideri coaliţiei de guvernare au decis diminuarea numărului de ministere şi reducerea funcţiilor de secretar de stat în viitorul executiv condus de Marcel Ciolacu. Salariul unui secretar de stat depăşeşte 2.000 de euro lunar, la care se mai adaugă alte privilegii: maşină, şofer, consilieri, locuinţă de la RAPPS.

10. Tensiunile sociale

Premierul Ciucă şi-a încheiat mandatul pe fondul unor tensiuni sociale accentuate. Mai întâi, au ieşit în stradă fermierii, după ce piaţa internă a fost inundată de cereale ucrainene mult mai ieftine. Agricultorii români au fost nemulţumiţi de suma infimă primită ca despăgubire din partea Comisiei Europene: 10 milioane de euro. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost acuzat că nu a reuşit să obţină sume mai mari la Bruxelles. Ulterior, oficialii europeni au majorat subvenţia cu încă 30 de milioane de euro.

Greva generală a profesorilor, care a mobilizat zeci de mii de cadre didactice, a amânat rotativa guvernamentală cu mai bine de două săptămâni. De asemenea, protestul a dus şi la amânarea primelor probe la Bacalaureat. După mai multe runde de negociere, Guvernul s-a angajat să majorize lefurile profesorilor cu 25% de la 1 iunie plus alte bonusuri financiare.

În paralel cu greva profesorilor, şi angajaţii din sistemul medical au ieşit în stradă. Membrii federaţiei SANITAS au pichetat Ministerul Sănătăţii, apoi au intrat în grevă japoneză, nemulţumiţi de faptul că salariile asistenţilor medicali şi ale personalului administrativ din spitale sunt mici. Salariul asistenţilor medicali ajunge la 6.000 de lei cu tot cu sporuri. Pe 1 iulie este anunţată grevă generală şi în sistemul sanitar, dacă noul Guvern nu va accepta majorarea salarială propusă de sindicate.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale