Marinescu, despre scrisoarea magistraților: „Este inacceptabilă orice formă de persecuție. Acuzațiile trebuie clarificate”

Radu Marinescu
Foto: Facebook

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat public în contextul documentarului realizat de Recorder și al recentei scrisori semnate de un număr semnificativ de magistrați, care își exprimă solidaritatea cu colegii care au apărut în documentar. 

Oficialul afirmă că orice suspiciune de abuz sau disfuncționalitate în sistemul judiciar trebuie analizată și clarificată, nu sancționată.

Într-o poziție publică asumată atât în calitate de ministru al Justiției, cât și de membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Radu Marinescu subliniază că este „inacceptabilă orice formă de persecuție” împotriva magistraților care semnalează probleme din interiorul sistemului.

„Astfel de sesizări trebuie verificate și clarificate, nu reprimate. Susțin necesitatea clarificării tuturor aspectelor învederate în documentarul respectiv de către magistrați, acestea putând fi confirmate sau infirmate factual”, arată ministrul Justiției.

Radu Marinescu afirmă că va acționa, cu respectarea strictă a legii și a independenței justiției, pentru a clarifica acuzațiile aduse în documentar. Totodată, el atrage atenția că diversitatea de opinii din magistratură este firească, având în vedere componenta electivă a CSM și caracterul competitiv al ocupării funcțiilor de conducere.

Citește și
Ilie Bolojan
Mesajul lui lui Ilie Bolojan de Anul Nou: Încheiem împreună un an dificil, în care a fost necesar să facem ordine în finanțe

„Divergențele de opinie, conturarea de majorități și minorități sunt normale, însă sub nicio formă acestea nu trebuie să conducă la abordări revanșarde, punitive sau opresive față de cei care gândesc diferit”, precizează ministrul.

În același timp, Radu Marinescu susține că, de la preluarea mandatului, nu a primit nicio sesizare oficială din partea vreunui magistrat care să reclame persecuții de tipul celor invocate în scrisoarea deschisă apărută recent. El reamintește că astfel de situații pot fi semnalate nu doar public, ci și instituțional, inclusiv către Ministerul Justiției, atâta timp cât ministrul este membru al CSM.

De asemenea, ministrul afirmă că nu a fost sesizat cu privire la eventuale nereguli legate de activitatea CSM, de alegerile pentru acest organism sau de desfășurarea concursurilor și procedurilor de selecție pentru funcțiile de conducere din sistemul judiciar.

Referitor la cadrul legislativ, Radu Marinescu reamintește că legile justiției au fost adoptate în 2022, au fost evaluate pozitiv la nivel european, ceea ce a dus la ridicarea MCV, și sunt monitorizate anual în cadrul raportului privind statul de drept. Totodată, acestea reprezintă un jalon finanțabil în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Orice lege poate fi modificată în acord cu evoluția societății, în baza unui acord politic fundamentat pe informații complete, reale și obiective, cu respectarea limitelor impuse de PNRR și de concluziile rapoartelor privind statul de drept”, a mai transmis ministrul Justiției.

Declarațiile vin într-un context tensionat pentru sistemul judiciar, marcat de reacții publice ample după difuzarea documentarului Recorder și de dezbaterea generată în interiorul magistraturii privind libertatea de exprimare, presiunile instituționale și funcționarea CSM.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!
GALERIE FOTO Emma Răducanu, desemnată cea mai atractivă jucătoare de tenis din lume!
Citește și...
Mesajul lui lui Ilie Bolojan de Anul Nou: Încheiem împreună un an dificil, în care a fost necesar să facem ordine în finanțe
Mesajul lui lui Ilie Bolojan de Anul Nou: Încheiem împreună un an dificil, în care a fost necesar să facem ordine în finanțe

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de Anul Nou în care îşi exprimă încrederea că "putem depăşi greutăţile" şi România să fie "un loc în care fiecare să-şi poată clădi un viitor mai bun".

Guvernul Bolojan încheie anul 2025 cu restanțe și fără buget pe 2026. Prima decizie majoră așteptată să o ia în ianuarie
Guvernul Bolojan încheie anul 2025 cu restanțe și fără buget pe 2026. Prima decizie majoră așteptată să o ia în ianuarie

Anul 2026 nu va fi simplu, dar ar trebui să fie mai bun, a spus premierul Ilie Bolojan într-un bilanț al primelor 6 luni de guvernare.

Nicușor Dan, mesaj de Anul Nou: În 2026 statul român trebuie să devină mai eficient, mai corect şi mai aproape de cetățeni
Nicușor Dan, mesaj de Anul Nou: În 2026 statul român trebuie să devină mai eficient, mai corect şi mai aproape de cetățeni

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, miercuri, cu câteva ore înainte de trecerea în noul an, că în 2026 este esenţial ca statul român să devină mai eficient, mai corect şi mai aproape de cetăţeni, după ce 2025 a fost "un an al încercărilor”.

Recomandări
Scumpiri din prima zi a anului: Taxe și impozite mai mari, accize majorate. Ce se schimbă pentru firme
Scumpiri din prima zi a anului: Taxe și impozite mai mari, accize majorate. Ce se schimbă pentru firme

România a intrat în 2026 cu schimbări fiscale profunde care vor afecta atât consumatorii, cât și companiile, totul începând cu cel de-al doilea pachet de reforme fiscal-bugetare al Guvernului Ilie Bolojan.

Posibila cauză a tragediei din Elveția, în urma căreia au murit cel puțin 40 de oameni și 100 au fost grav răniți de Revelion
Posibila cauză a tragediei din Elveția, în urma căreia au murit cel puțin 40 de oameni și 100 au fost grav răniți de Revelion

Comandantul Poliţiei Cantonale din Valais, Frederic Gisler, a confirmat joi, că "zeci de persoane au murit" în incendiul care a izbucnit în primele ore ale noului an într-un bar din populara staţiune de schi elveţiană Crans-Montana.

Bulgaria a intrat în zona euro, România rămâne pe dinafară. Deficitul bugetar ne blochează aderarea
Bulgaria a intrat în zona euro, România rămâne pe dinafară. Deficitul bugetar ne blochează aderarea

Bulgaria a devenit joi cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, în pofida opoziţiilor interne, rămânând doar câteva ţări membre UE care nu au adoptat încă moneda unică. România nu poate face acest pas din cauza finanțelor publice.