Șeful statului a pledat pentru dialog și a subliniat necesitatea corectării decalajelor majore dintre mediul urban și cel rural, cu un accent deosebit pe sistemul de educație, transmite news.ro.
Reflectând asupra impactului traseului Via Transilvanica, Nicușor Dan a evidențiat rolul acestuia de liant social și cultural. „Dacă e să am o opinie despre proiectul ăsta, cred că lucrul cel mai important este faptul că uneşte comunităţi, pentru că noi nu prea ne cunoaştem unii pe alţii şi, din cauza asta, şi gândim în clişee unii despre alţii, şi gândim în clişee şi despre noi, ca societate, de multe ori. Şi atunci, cu cât mai mult reuşim să stăm de vorbă şi să vedem cum vedem lumea fiecare dintre noi, o să reuşim şi noi, ca societate, să ne asumăm aşa cum suntem şi cu bune şi cu rele”, a declarat președintele în cadrul evenimentului.
În viziunea sa, interacțiunea directă reprezintă antidotul pentru fragmentarea socială. „Poate o să reuşim să depăşim, în opinia mea, cel mai mare defect al nostru ca societate, nu prea ştim să lucrăm împreună”, a subliniat șeful statului, avertizând că lipsa colaborării constituie principala vulnerabilitate a românilor.
Educația și infrastructura, cheile pentru revitalizarea satului românesc
Un alt pilon al discursului prezidențial a vizat disparitățile dintre oraș și sat. Nicușor Dan a identificat în educație prima prioritate, arătând că șansele copiilor nu ar trebui să depindă de mediul în care se nasc, iar statul trebuie să intervină pentru a echilibra balanța.
„Eşti o familie tânără cu copii, ăsta e primul lucru la care te gândeşti, dacă copilul tău are o şansă egală. Şi aici e o chestiune de viziune, e o chestiune de bani, pentru a stimula. Pentru că, evident că pentru un profesor tânăr, sau pentru orice fel de profesor, e mai tentant să lucreze la oraş”, a afirmat președintele, recunoscând dificultatea obiectivă de a atrage și menține cadre didactice în zonele rurale.
Totuși, oficialul s-a arătat optimist în privința evoluției demografice a satelor, datorită investițiilor recente în drumuri și căi de acces, care schimbă paradigma mobilității. „Eu cred că prin eforturile pe care România le-a făcut pe infrastructură, în ultimii ani, e mult mai uşor să decizi să trăieşti într-un sat şi să lucrezi, dacă aşa se întâmplă, la 30 de km, la 20 de km, astfel încât să fie viabil economic pentru o familie tânără care se decide să rămână sau să se mute în sat”, a conchis Nicușor Dan.
