Legea avertizorilor de integritate, contestată. Mai multe ONG-uri îi cer lui Klaus Iohannis să nu o promulge
Funcționarii publici care reclamă acte ilegale în instituții nu vor mai putea discuta cu presa, și nici nu vor beneficia de protecția anonimatului.
Sunt prevederile legii adoptate de parlament, care ar trebui să protejeze avertizorii de integritate.
Legea a fost ciuntită, iar efectul este invers, spun organizațiile civice, care îi cer președintelui să nu o promulge.
Cei care ar vrea să facă dezvăluiri ar putea fi amenințați, șantajați sau hărțuiți, așa cum, de altfel, s-a întâmplat deja la noi în țară.
În februarie anul trecut, Gabriel Musteață dezvăluia, într-o anchetă Recorder, că o fostă chelneriță a fost angajată pe post de inginer la Apele Române, în Bârlad, fără nicio pregătire sau cunoștințe în domeniu. O recomandau legăturile politice, după cum s-a dovedit ulterior. Pentru asta, Gabriel Musteață a fost dat afară si abia ulterior, o instanță l-a repus în funcție.
Musteață este ceea ce poate fi numit avertizor de integritate, potrivit normelor europene, iar legea care ar trebui să-l protejeze a fost ciuntită în parlament, spun organizațiile civice.
Gabriel Musteață, avertizor de integritate: „În față ești cel mai bun, iar prin spate, te trezești cu hârtiile prin poștă, așa s-a desfăcut contractul de muncă. Până la urmă, vrei să previi, să nu lași un rău să se perpetueze. Nu-i ușor să reclami un lucru fără să te gândești că vor urma și consecințe”.
Ce ar putea solicita Kovesi pe baza acestei legi
Într-o scrisoare deschisă, mai multe ONG-uri i-au cerut președintelui să nu promulge legea în forma adoptată săptămâna aceasta, motivând că încalcă normele europene.
Daniela Mitrofan, președinte RESET România: „Avertizorii nu mai au voie să vorbească direct cu presa. Sau o pot face abia după trei luni și dacă în prealabili au raportat intern. Raportarea anonimă este exclusă din lege, iar astfel avertizorii nu mai beneficiază de nicio protecție”.
Laura Vicol, deputat PSD: „Directiva este din 2019, deci ceea ce facem noi acum, cred că este un lucru foarte bun”.
Stelian Ion, deputat USR: „Pe scurtătură, vom ajunge în infringment. Îmi pare foarte rău, nu puteți pune pumnul în gura oamenilor, se vor afla aceste lucruri”.
Între timp, și șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat că ar putea cere Comisiei Europene condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept tocmai din cauza acestei legi. Deși adoptată, ea mai poate fi blocată de președintele Klaus Iohannis.
