Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat acordul bilateral de securitate. Ce prevede documentul și ce valoare are

62466287
Pro TV

Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, au semnat joi, la Washington, acordul bilateral de securitate între cele două ţări.

Cele două ţări vor continua cooperarea pentru a consolida stabilitatea economică şi rezilienţa Ucrainei prin sprijinirea redresării şi reconstrucţiei Ucrainei. De asemenea, România va încerca să asigure o utilizare maximă a rutelor sale de transport şi logistice pentru a facilita atât proiectele pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung ale procesului de reconstrucţie a Ucrainei. România va oferi asistenţă pe termen lung şi va susţine industria de apărare a Ucrainei în atingerea obiectivului său de a răspunde nevoilor forţelor de securitate şi apărare, mai prevede acordul.

Vezi AICI textul integral al acordului semnat de Iohannis și Zelenski.

Textul acordului politic semnat de România cu Ucraina este asemănător cu cele semnate de alte state, vizând domenii de cooperare cu relevanţă pentru consolidarea capacităţii Ucrainei de a se apăra şi de a combate agresiunea rusă, în conformitate cu prevederile Cartei ONU, şi pentru întărirea securităţii României.

Acordul sistematizează, practic, cooperarea existentă între România şi Ucraina în diverse domenii, stabilind, în acelaşi timp, un cadru politic pentru continuarea acestei cooperări şi identificând o serie de direcţii de acţiune prioritare, în beneficiul ambelor părţi şi în beneficiul securităţii regionale. Liniile de negociere au fost aprobate de preşedintele şi prim-ministrul României, iar acordul reafirmă angajamentele politice din declaraţiile semnate de preşedinţii celor două state în iunie şi, respectiv, octombrie 2023, transmite Agerpres.

Acordul semnat de România include şi domenii de interes specific în relaţia bilaterală, inclusiv aspecte legate de angajamentul Ucrainei de a continua reformele necesare în parcursul său european şi euroatlantic, de respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, de cooperare în combaterea criminalităţii transfrontaliere.

Documentul semnat la Washington are strict valoare politică, nu juridică, arată sursa citată.

Declaraţia prevede în mod expres faptul că implementarea angajamentelor şi a cooperării se face în conformitate cu legislaţia naţională, europeană şi internaţională aplicabilă.

În acelaşi timp, toate activităţile ce decurg din acest acord se desfăşoară în limitele resurselor existente, ţinând cont de interesele părţii române.

Acordurile semnate de Ucraina cu semnatarii Declaraţiei G7+, între care şi România, au fost lansate public, pe marginea Summitului aniversar al NATO de la Washington, la 11 iulie 2024. Cu această ocazie a fost lansat şi un Pact pentru Ucraina (Ukraine Compact) la care participă toate statele care s-au asociat la Declaraţia G7+ şi ulterior au semnat acorduri bilaterale de securitate cu Ucraina.

Numărul mare de state participante confirmă soliditatea sprijinului internaţional pentru Ucraina în actualul context de securitate, dar şi pe termen lung. Semnarea acordului politic bilateral şi participarea României la acest pact sunt dovada poziţiei consecvente de sprijin pentru Ucraina şi corespund interesului de securitate al României ca Ucraina să respingă agresiunea rusă.

Ucraina a încheiat acorduri cu 22 de semnatari ai Declaraţiei G7+, inclusiv Uniunea Europeană, şi continuă negocierile cu toţi ceilalţi semnatari. Aceste acorduri confirmă relevanţa şi importanţa deosebită a Declaraţiei şi a sprijinului internaţional pentru Ucraina. Toate aceste acorduri au o structură asemănătoare, prezentând sprijinul deja oferit şi identificând priorităţi pentru cooperarea viitoare cu Ucraina, cu accent asupra cooperării în domeniul militar şi de securitate, în sens larg, dar fără a se limita strict la aceasta.

Preşedintele român a fost însoţit la ceremonia de semnare de ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, de ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi de preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. Alături de preşedintele Ucrainei, s-a aflat, printre alţii, şi ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Justiția a decis: Dumitru Buzatu merită pensie specială. Statul care îl judecă pentru corupție îi va plăti și dobânzi

Fostul baron PSD Dumitru Buzatu, judecat pentru corupție după ce a fost prins în flagrant cu o șpagă record de 1,25 milioane lei, va primi pensie specială, pe care statul este obligat să i-o achite retroactiv, plus dobânzi.

Diana Șoșoacă nu e primită de niciun grup extremist din Parlamentul European. Cine a respins cererea S.O.S. România

Diana Șoșoacă nu a fost primită nici de al treilea grup de extremă dreapta din Parlamentul European, creat în jurul Partidului Alternativa pentru Germania (AfD). Un reprezentant din Ungaria al grupului a spus că a respins cererea S.O.S. România.

 

Mircea Fechet: Populaţia de urs brun în România este scăpată de sub control, relocarea nu reprezintă o soluţie

Ministrul mediului, Mircea Fechet, a declarat miercuri, după tragedia în urma căreia o tânără a fost ucisă de un urs, în timpul unei drumeţii, că populaţia de urs brun în România este scăpată de sub control, iar relocarea lor nu reprezintă o soluţie.

Recomandări
Cum s-a ajuns la eșecul rușinos al legii salarizării. Patru miniștri n-au găsit în ultimii 5 ani o formulă potrivită

Cel puțin 770 de milioane de euro, atât ne costă negocierile eșuate privind legea salarizării din ultimii 5 ani. Au fost patru miniștri la Muncă, însă niciunul nu a reușit să găsească formula potrivită care să împace toate taberele implicate. 

„În 15 minute a distrus totul”. Viitura devastatoare din Nepal s-ar putea produce din nou, aproape 1000 de dispăruți. VIDEO

Cel puțin 360 de oameni au murit și aproape 1000 sunt de negăsit după viitura parcă apocaliptică produsă într-o vale din munții Hymalaia, la frontiera dintre Nepal și Tibet. 

Maia Sandu, alături de Zelenski şi Nicuşor Dan: Acum 35 de ani eram trei ţări sărace, iar astăzi suntem respectate în Europa

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că Republica Moldova, România și Ucraina au devenit din „trei țări sărace la marginea Europei” trei state respectate în Europa și pe plan mondial.