Președintele Klaus Iohannis: ”Suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei”

×
Publicitate

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că ultimele date privind cazurile de COVID-19 arată că există un trend ascendent al epidemiei.

Știrea este în curs de actualizare!

Declarațiile au fost transmise LIVE pe Pro TV News și pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.

Astfel, șeful statului a avertizat că măsurile de distanţare socială şi de igienă trebuie respectate "cu sfinţenie".

"Din păcate, am depăşit astăzi numărul de 10.000 de persoane infectate cu COVID-19 şi avem o creştere semnificativă a cazurilor confirmată în ultimele 24 de ore, aproape 400 de cazuri noi. Aceste date ne arată că suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei şi trebuie să continuăm să respectăm cu stricteţe, aş spune aproape cu sfinţenie măsurile de igienă şi de distanţare socială. Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilenţa, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi de o plafonare a curbei infecţiei în ţara noastră", a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

Citește și
Partidele politice ar putea risca să nu mai primească subvenţie dacă afectează imaginea ţării | Proiect
Partidele politice ar putea risca să nu mai primească subvenţie dacă afectează imaginea ţării | Proiect

De asemenea, el a arătat că cele mai multe state sunt încă în primele faze ale epidemiei.

Nu în ultimul rând, a mai spus Iohannis, iar în ţările care au fost afectate mai devreme se observă o reapariţie îngrijorătoare a cazurilor.

"Dovezile medicale sugerează că cea mai mare parte a populaţiei lumii se poate contamina, ceea ce înseamnă că există un risc major ca epidemia să se reaprindă foarte uşor, chiar şi în acele zone în care părea a fi ţinută sub control. Toate acestea ne arată o dată în pus că eforturile naţionale trebuie în mod obligatoriu dublate de un efort comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii", a spus Iohannis.

Preşedintele a precizat că la videoconferinţa cu membrii Consiliului European de joi va susţine ”foaia de parcurs” referitoare la relansarea economică prezentată de către preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene.

Președintele Romaniei, Klaus Iohannis, a susținut o declarație de presă la Palatul Cotroceni:

 

 

”Din păcate am depășit astăzi numărul de 10.000 de persoane infectate cu COVID-19 și avem o creștere semnificativă a cazurilor confirmate în ultimele 24 de ore, aproape 400 de cazuri noi. Aceste date ne arată că suntem încă pe un trend ascendent al epidemiei și trebuie să continuăm să respectăm, cu strictețe, aș spune aproape cu sfințenie, măsurile de igienă și de distanțare socială.

 

Nu ne putem permite să slăbim deloc vigilența, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi de o plafonare a curbei infecției în țara noastră. De altfel, cele mai multe state se află încă în primele faze ale epidemiei, iar în țările care au fost afectate mai devreme, atenție, se observă o reapariție îngrijorătoare a cazurilor.

Dovezile medicale sugerează că cea mai mare parte a populației lumii se poate contamina, ceea ce înseamnă că există un risc major ca epidemia să se reaprindă foarte ușor, chiar și în acele zone unde părea a fi ținută sub control. Toate acestea ne arată, o dată în plus, că eforturile naționale trebuie, în mod obligatoriu, dublate de un efort comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii.

În acest sens, astăzi, începând cu ora 16:00, voi participa la o nouă videoconferință cu membrii Consiliului European, dedicată tocmai acestui subiect major pentru toate statele membre.

Foaia comună de parcurs referitoare la relansarea economică, prezentată recent de către președintele Consiliului European și cel al Comisiei Europene, este principalul subiect pe care îl vom aborda în cadrul reuniunii.

Acest document definește un set de principii care vor sta la baza viitorului plan de relansare economică și cuprinde, totodată, principalele direcții de acțiune care ar urma să fie incluse în acest plan.

Avem nevoie de o astfel de foaie de parcurs, iar România susține această inițiativă.

Unul dintre cele mai importante obiective ale planului de redresare economică este asigurarea unei autonomii strategice a Uniunii Europene. Și aici mă refer la anumite sectoare vitale, precum sănătatea.

Criza actuală ne-a arătat cât de important este un sistem de sănătate solid pentru asigurarea unui răspuns adecvat la situațiile de urgență. Trebuie să consolidăm substanțial capacitatea Uniunii în acest domeniu și să asigurăm sprijinul pentru ca statele membre să-și îmbunătățească semnificativ sistemele naționale de sănătate. Acesta va fi un element esențial în construirea autonomiei noastre strategice.

Un alt obiectiv al planului european de redresare economică îl reprezintă asigurarea unui program masiv de investiții, axat pe consolidarea semnificativă a industriilor esențiale și pe relansarea industriilor și a serviciilor puternic afectate.

În actuala situație, este necesară o finanțare substanțială la nivel european a eforturilor de combatere a efectelor acestei crize. Din acest motiv, voi susține crearea unui Fond de redresare economică, de care să poată beneficia, atenție, toate statele membre, ca un instrument suplimentar față de măsurile de sprijin luate anterior deja la nivel european.

Acest instrument trebuie să fie complementar finanțării din viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și să fie utilizat pentru nevoile sectoriale reale ale statelor membre. Și aici mă refer, spre exemplu, la sectorul medical și la cel economic, cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

Pe de altă parte, voi susține ferm politicile clasice. Politica de coeziune și agricultura nu își pierd în nici un caz relevanța în actualul context complicat. Dimpotrivă, acestea trebuie să rămână politici esențiale în viitorul buget al Uniunii, destinate evident și reducerii decalajelor de dezvoltare dintre statele membre sau dintre regiunile europene.

Şi pentru că m-am referit la sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru atenuarea efectelor crizei, doresc să subliniez că, prin măsurile luate la nivel european, a fost deja până în prezent mobilizată pentru România o sumă de peste un miliard și jumătate de euro din actualul buget multianual al Uniunii. Astfel, ca să dau niște exemple, 750 de milioane de euro sunt fonduri pentru susținerea IMM-urilor afectate de criză, 350 de milioane pentru achiziția de echipamente medicale, 300 de milioane de euro pentru susținerea șomajului tehnic, 120 de milioane euro, atenție, stimulente de risc pentru cadrele medicale și 30 de milioane de euro pentru susținerea asistenților sociali, implicați în acțiunile de sprijin pentru grupurile vulnerabile.

Subliniez că aceste fonduri sunt disponibile acum deja și vor fi folosite de către Guvernul Orban. Sunt convins că cea mai bună cale pentru a reuși să limităm efectele nocive, generate de pandemie, are la bază un efort comun al tuturor țărilor membre.

Solidaritatea și unitatea sunt indispensabile și trebuie să prevaleze acum, în detrimentul oricăror abordări care au potențialul de a crea breșe și falii în interiorul proiectului european.

Așa cum virusul nu ține cont de granițe, la fel și noi, în marea familie europeană, va trebui să avem maturitatea de a trece peste orice bariere artificiale care ne pot bloca sau întârzia în a găsi soluțiile cele mai rapide și eficiente în aceste momente extrem de dificile.”

 

Fără declarații pe propria răspundere după 15 mai

 

Șeful statului a anunţat, miercuri, că după data de 15 mai toată lumea va fi obligată să poarte măşti de protecţie în spaţii publice închise şi în transportul în comun.

"Am decis astăzi că, după data de 15 mai, toată lumea va fi obligată să poarte măşti de protecţie în spaţii publice închise şi când folosim transportul în comun", a spus şeful statului.

El a arătat că s-ar putea renunţa la purtarea măştii anul viitor.

După data de 15 mai, când se încheie starea de urgenţă, nu vor fi prelungite restricţiile privind deplasările individuale, a anunţat preşedintele.

"După data de 15 mai, deci după ce se epuizează actuala stare de urgenţă, vom renunţa la restrângerile care privesc persoane. Deci, nu vom prelungi restricţiile de deplasări individuale. Sau, invers spus, vom putea să ne deplasăm în spaţii publice fără să trebuiască să declarăm în prealabil unde mergem şi de ce mergem. Este vorba despre libertatea de mişcare individuală", a spus el.

Iohannis a adăugat că, după 15 mai, multe restrângeri vor rămâne în vigoare şi în acest sens a menţionat adunările publice.

Plan de revenire a elevilor la şcoală

 

Preşedintele Klaus Iohannis a mai anunţat că urma să aibă, în cursul zilei de miercuri, o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru elaborarea unui plan concret privind revenirea elevilor la şcoală.

"Vom avea un plan de relaxare în paşi. Vom stabili exact care activitate când poate să înceapă. O activitate extrem de importantă este activitatea şcolară şi chiar în această după-amiază voi avea o întâlnire cu conducerea Ministerului Educaţiei pentru a începe să elaborăm un plan concret pentru revenirea elevilor la şcoală. Cum va arăta acest plan va fi prezentat public în momentul în care este elaborat cu toate detaliile aferente", a spus şeful statului.

Totodată, el a arătat că se lucrează la o analiză şi la un plan care va prevedea exact cum se va reveni în activitatea economică, în special în zonele care au fost puternic restricţionate, dând drept exemplu zona comercială.

 

 

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A venit răspunsul iubitei, după ce medaliatul olimpic a recunoscut în direct că a înșelat-o
GALERIE FOTO A venit răspunsul iubitei, după ce medaliatul olimpic a recunoscut în direct că a înșelat-o
Citește și...
Partidele politice ar putea risca să nu mai primească subvenţie dacă afectează imaginea ţării | Proiect
Partidele politice ar putea risca să nu mai primească subvenţie dacă afectează imaginea ţării | Proiect

Deputatul PNL Ionuţ Stroe a anunţat, miercuri, că a depus la Parlament un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ
Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă după a cincea amânare a unei decizii în legătură cu pensiile magistraţilor, că România ar putea pierde 231 milioane de euro din PNRR.

Fost ministru al Justiției după decizia CCR: Gruparea Liei Savonea face orice pentru a bloca reforma pensiilor speciale
Fost ministru al Justiției după decizia CCR: Gruparea Liei Savonea face orice pentru a bloca reforma pensiilor speciale

Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a criticat decizia CCR de a amâna să dea un răspuns pe tema pensiilor speciale. El a criticat și „gruparea coagulată în jurul Liei Savonea, care face orice pentru a bloca această reformă”.

Recomandări
Avocat român din SUA: ”Cel mai mare antidot este legalitatea”. Ce soluții au românii fără acte dacă sunt prinși de ICE
Avocat român din SUA: ”Cel mai mare antidot este legalitatea”. Ce soluții au românii fără acte dacă sunt prinși de ICE

Românii care au rămas peste termenul vizei legale în Statele Unite pot fi ridicați de pe stradă și plasați în detenție, chiar dacă nu au comis nicio infracțiune penală.

CCR a amânat pentru a cincea oară decizia privind pensiile speciale. Judecătorii au ieșit din sală după 30 de minute
CCR a amânat pentru a cincea oară decizia privind pensiile speciale. Judecătorii au ieșit din sală după 30 de minute

CCR a amânat pentru a cincea oară decizia privind pensiile speciale. Următorul termen va fi peste o săptămână, pe 18 februarie. Judecătorii au ieșit din sală după 30 de minute.

Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ
Prima reacție din Guvern după blocarea reformei pensiilor speciale: România pierde bani europeni din cauza unui tertip ÎCCJ

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă după a cincea amânare a unei decizii în legătură cu pensiile magistraţilor, că România ar putea pierde 231 milioane de euro din PNRR.