Avocaţii, judecătorii şi procurorii cer clarificări privind modificările la statutul magistraţilor
Eroarea judiciară făcută cu rea credinţă sau din gravă neglijență a unui judecător ar trebui verificată întâi de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii şi în final de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Iar numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme ar trebui să rămână ca până acum. Aceasta este părerea avocaţilor, judecătorilor şi procurorilor care răsuflă uşuraţi pentru că CCR a decis să reîntoarcă în Parlament modificările propuse de PSD şi ALDE la legea privind statutul magistraţilor.
Propunerea ca magistraţii să plătească dacă judecă strâmb şi comit o eroare judiciară din rea credinţă sau gravă neglijență a fost declarată neconstituţională. Parlamentarilor le revine aşadar sarcina să corecteze articolul. Însă cum?
Alexandru Morărescu, avocat: "Clarificaţi întâi ce înseamnă bună credinţă şi reaua credinţă prin opoziţie de termeni şi de înţeles şi în momentul acela putem defini ce înseamnă şi eroarea judiciară astfel încât să se poată atrage răspunderea magistraţilor. "
Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţiei procurorilor din România: ”Eu aş vedea un control al Inspecţiei Judiciare cu privire la o anumită situaţie care priveşte o gravă neglijenţă sau o rea credinţă. Acel control să fie confirmat de CSM şi ulterior confirmat de ÎCCJ într-o eventuală cale de atac."
Curtea Constituţională a scos în afara legii şi propunerea ca magistraţii să fie numiţi în funcţii politice fără să renunţe la magistratura. Procurorii şi judecătorii susţin că forma actuală a legii nu ar trebui modificată.
Cristi Dănileț, judecător Tribunalul Cluj: ”Un judecător nu poate fi detaşat în Ministerul Justiţiei şi numit ministru al Justiţiei, este firesc pentru că sunt două puteri distincte şi un magistrat nu poate fi şi ministru al Justiţiei."
Curtea Constituţională a sancţionat şi cele două articole care se referă la numirea pesedintelui şi a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Într-unul se cere ca CSM să înainteze o propunere preşedintelui României, iar în celălalt se afirmă că şeful statului nu o poate refuza.
Bogdan Gabor, preşedintele Asociaţiei procurorilor din România: ”Acel articol nu ar trebui modificat. La fel cum modificările legislative privesc numirea procurorilor de la vârful ierharhiei. Este foarte clar stipulat în recomandările MCV pe care noi ni le-am asumat că aceste numiri ar trebui să se facă în oglindă cu numirea preşedinţilor ÎCCJ, respectiv, selecţia să se facă de CSM, iar preşedintele să numească."
Toate modificările respinse de CCR se vor întoarce în Parlament. Pe 13 februarie CCR va judeca şi ultima lege a Justiţiei din pachetul de trei, şi anume organizarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Etichete: CCR, judecatori, Parlament, statutul magistratilor,
.webp)
