În ceea privește priorităţile sale, Andrea Chiş a spus că ar lua puterea CSM-ului în special de a gestiona cariera judecătorilor.
„A fost o experienţă pozitivă din punctul meu de vedere, pentru că este extrem de important să explici programul de guvernare pe justiţie şi apreciez că aceste comisii reunite mi-au permis să fac asta şi cei care ne-au ascultat, presa, inclusiv societatea, au văzut ce ne dorim pentru ţara aceasta. Rezultatul votului nu depinde nici de guvernul propus şi cu atât mai puţin de mine, dar acest lucru este foarte important”, a spus Andrea Chiş, ministrul propus al Justiţiei, după audierile din comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Ea a arătat că la ora actuală există o centralizare a puterii în sistemul judiciar şi a prezentat cum ar descentraliza această piramidă, raportat la programul de guvernare.
„În primul rând, aş lua puterea CSM-ului în special de a gestiona cariera judecătorilor, vorbesc de secţia de judecători, aşa cum o facem prezent, prin modificarea componenţei şi numirii comisiilor de examen. Pentru că asta ţine de cariera judecătorilor, de promovarea lor şi în funcţie de conducere şi în funcţie de execuţie. Asta este prima, vârful piramidei, urmează preşedinţii Curţilor de apel, în special. Nu doar ei, dar în special preşedinţii Curţilor de apel, pentru că ei au un rol foarte important în promovarea efectivă. Şi colegiile de conducere. Aş da înapoi, asta era propunerea, puterea judecătorilor”, a subliniat ea.
Ministrul propus la Justiţie a mai afirmat că este foarte importantă componenţa Colegiului de conducere, pentru că acest colegiu, dacă nu este ales şi este pus în majoritate din oamenii preşedintelui, poate să afecteze foarte mult independenţa judecătorului şi prin felul în care judecătorii sunt puşi pe secţii.
„Aţi văzut că sunt, de exemplu, judecători penalisti trimis să judece în contencios. Şi nu mai vorbesc de schimbarea componenţei completurilor de judecată. Iar în ceea ce priveşte colegiile, am spus acest lucru, e foarte importantă transparentizarea. Raportat la colegiile de conducere şi problemele legate de deciziile lor, am propus transparentizarea acestora şi obligativitatea motivării, pentru că a spune că au existat motive obiective să schimb un complet de judecată nu este o motivare”, a arătat Andrea Chiş.
Andrea Chiş a menţionat că „cei care au votat împotrivă doresc să se menţină ceea ce este acum, inclusiv din perspectivă legislativă.”
„Cred că am spus la un moment dat că programul de guvernare presupune şi modificări legislative, iar acestea le poate face doar Parlamentul. Iar dacă, şi aici avem deputaţii şi senatori în comisii desigur, votul negativ poate să însemne şi probabil, cel mai probabil înseamnă că nu vor să modifice legile şi vor să le lase aşa cum sunt”, a apreciat aceasta.
Cine este Andrea Chiş
Andrea Chiş a intrat în pe lista de propuneri a cabinetului Siegfried Mureșan dintr-un univers complet diferit de cel al politicii de partid. Propusă ca ministru independent, cu acordul PNL, USR şi UDMR, ea este fostă judecătoare şi fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii şi a devenit una dintre vocile publice care au criticat din interior modul de funcţionare al sistemului judiciar. Potrivit surselor politice, varianta unui independent la Justiţie a apărut după ce USR a încercat să obţină portofoliul, iar UDMR s-ar fi opus.
Născută în Carei, judeţul Satu Mare, şi stabilită la Cluj, Chiş a avut o carieră de peste 28 de ani în magistratură, între 1994 şi 2023, trecând succesiv pe la Judecătoria Cluj-Napoca, Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj. Este doctor summa cum laude în ştiinţe juridice al Universităţii Babeş-Bolyai din 2012. În paralel cu activitatea de judecător, a fost timp de mulţi ani lector universitar la Facultatea de Drept a UBB, unde a fost titulara cursului de Drept procesual civil.
Experienţa din CSM, unde a fost membră în perioada 2017–2023, este una dintre piesele centrale ale profilului său. Considerată parte a aripii reformiste a Consiliului, Chiş s-a implicat în dezbaterile privind independenţa magistraţilor şi funcţionarea instituţiilor judiciare. S-a numărat printre cei şapte membri ai CSM care au cerut desfiinţarea Secţiei Speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a participat la protestele pentru independenţa justiţiei. În timpul mandatului, a reprezentat CSM în Boardul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ), a coordonat în cadrul acesteia un proiect despre încrederea publică şi imaginea justiţiei şi a iniţiat proiectul TAEJ, dedicat transparenţei şi comunicării publice în sistemul judiciar.
În noiembrie 2022, Chiş şi-a anunţat pensionarea, retrăgându-se din magistratură la începutul lui 2023, la 52 de ani. Momentul a coincis cu plecarea mai multor membri CSM cu pensii speciale, iar Chiş a spus atunci că tema pensiilor a fost un „măr otrăvit” care a erodat încrederea câştigată de justiţie în 2017–2018. Episodul ar putea fi invocat de criticii săi.
După retragere, a continuat să scrie şi să vorbească public despre problemele sistemului. În 2023 a publicat studiul „Folosirea (in)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România (2017–2023)”, în care susţine că justiţia a devenit o structură de tip piramidal, controlată de un număr restrâns de judecători şi procurori aflaţi în vârful ierarhiei, de care depinde cariera fiecărui magistrat.
Numele ei a devenit mult mai cunoscut după documentarul Recorder „Justiţie capturată”, publicat în decembrie 2025, în care a vorbit deschis despre mecanismele interne ale sistemului judiciar. Chiş a descris structura piramidală analizată în studiu şi a susţinut că modificările la Legile Justiţiei au fost făcute de politicieni cu complicitatea unor magistraţi. A povestit, de asemenea, cum a cerut explicaţii pentru decizia CSM de a schimba completele de judecători penalişti care aveau dosare pe rol. În interviuri ulterioare a vorbit despre tăcerea şi inerţia din rândul judecătorilor, mai ales al celor tineri, şi despre presiunile exercitate asupra celor care critică sistemul. În februarie 2026 a contestat public raportul Inspecţiei Judiciare privind documentarul, pe care l-a considerat nelegal.
Una dintre temele controversate în care a intrat public a fost problema conflictului de interese din sistemul judiciar. Pe 22 decembrie 2025, în ziua consultărilor de la Cotroceni dintre preşedintele Nicuşor Dan şi magistraţi, Chiş a atras atenţia asupra situaţiei unor preşedinţi de asociaţii profesionale care conduceau în acelaşi timp curţi de apel. Aceştia susţinuseră modificările legilor justiţiei din 2018 şi 2022, iar acum apărau menţinerea status quo-ului, adică a structurii piramidale bazate pe puterile extinse ale preşedinţilor de curţi.
La finalul lui 2025, Chiş şi-a anunţat demisia de la Facultatea de Drept a UBB, argumentând că învăţământul juridic poartă o parte importantă din responsabilitatea pentru starea actuală a justiţiei.
