Dintre miniștrii audiați luni și marți în comisiile parlamentare, opt au primit aviz pozitiv. Au trecut de comisii Tanczos Barna, propus și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Alexandru Nazare, propus ministru al Finanțelor; Mircea Abrudean, propus ministru de Interne; Dragoș Pîslaru, propus ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene; Oana Țoiu, propusă ministru de Externe; Ötvös Koppány Bulcsú, propus ministru al Culturii; Cseke Attila, propus ministru al Dezvoltării; și Diana Buzoianu, propusă ministru al Mediului.
Opt membrii ai echipei lui Siegfried Mureșan au primit aviz negativ. Este vorba despre Sebastian Burduja, propus ministru al Energiei; Radu Miruță, propus ministru al Apărării; Cătălin Drulă, propus ministru al Transporturilor; Irineu Darău, propus ministru al Economiei; Raluca Turcan, propusă ministru al Muncii; Oana Gheorghiu, propusă ministru al Sănătății; Andrea Chiș, propus ministru al Justiției și Mihai Dimian, propus ministru al Educației.
Siegfried Mureșan aștepată votul de miercuri din Parlament
Siegfried Mureșan a declarat pentru Știrile ProTV că nu dorește să facă pronosticuri înaintea votului de învestitură și că rolul său este să prezinte miercuri, în Parlament, programul de guvernare și echipa de miniștri. Premierul desemnat a spus că apreciază sprijinul PNL, USR și UDMR și că este convins că a obținut susținerea unor parlamentari și dincolo de cele trei formațiuni, urmând ca votul să arate exact câți îl susțin.
Mureșan a afirmat că, dacă Guvernul va fi învestit, este dispus să preia idei bune de la parlamentarii tuturor partidelor și a susținut că respingerea Guvernului ar redeschide calea către alegeri anticipate.
În ceea ce privește audierile miniștrilor, acesta a spus că toți candidații propuși s-au prezentat bine și sunt pregătiți să își preia mandatele, chiar dacă unii au primit avize negative.
Miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00, premierul desemnat Siegfried Mureșan va cere votul Parlamentului pentru miniștrii și programul său de guvernare. Luni și marți sunt programate audierile membrilor cabinetului său.
Aviz favorabil pentru Diana Buzoianu la Ministerul Mediului
Diana Buzoianu, propusă ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a primit, marţi, aviz pozitiv în Comisiile parlamentare reunite. S-au înregistrat 21 de voturi „pentru” şi 20 voturi „împotrivă”.
Aviz pozitiv pentru Cseke Attila la Ministerul Dezvoltării
Cseke Attila, propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a primit, marţi, aviz pozitiv în Comisiile parlamentare reunite pentru administraţie publică. S-au înregistrat 23 de voturi „pentru” şi 2 voturi „împotrivă” şi 15 abţineri. Parlamentarii PSD au anunţat că se abţin de la vot. La şedinţă nu au participat reprezentanţii AUR.
Cseke Attila a spus în cadrul audierii că Ministerul Dezvoltării trebuie să fie şi în perioada următoare „un servitor al comunităţilor locale”, un instrument al dezvoltării locale, al dezvoltării teritoriului naţional, cu mecanisme care servesc cetăţeanul.
„Vă prezint câteva dintre liniile care sunt şi astăzi în finanţare, în vigoare, ca şi programe sau politici publice. (...) În privinţa programelor de dezvoltare locală, v-aş da câteva cifre. (...) Dacă ne referim la Anghel Saligny, în momentul aprobării acestui program, la categoria de drumuri judeţene şi comunale, 34,7% din ele erau modernizate. Astăzi, în urma aplicării acestui program, avem 41% din drumurile judeţene şi comunale modernizate şi la finalul programului de investiţii se preconizează 50%. În ce priveşte accesul la infrastructura de apă, 74% din populaţia României avea acces la reţelele de apă la momentul 2021, pornirea Anghel Saligny. Astăzi suntem la 77,8%. La finalizarea acestui program de investiţii procentul va fi de 82%. În privinţa reţelei de canalizare, accesul populaţiei era de 57%, astăzi e 61%, 65% va fi la finalul acestui program. În ce priveşte infrastructura reţelei de gaze, 30,4% din populaţia României avea acces la reţeaua de gaze la momentul pornirii programului Anghel Saligny, astăzi suntem la 32%, la finalul programului 34%”, a spus Cseke Attila.
El a adăugat că aceste cifre arată necesitatea continuării programului şi a celorlalte programe de dezvoltare locală.
„Un program de investiţii pe care eu îl consider un succes este programul guvernamental de construire creşe 'Sfânta Ana' care a ajuns astăzi la 115 creşe finalizate, recepţionate. Până la sfârşitul acestui an preconizăm să ajungem la 127 de creşe. Iniţial, acest program a pornit pe buget de stat, apoi o parte din creşe au fost transferate pe PNRR. Ne-am atins toate ţintele pe creşe pe PNRR, am avut 110 creşe de finalizat, le-am atins, am închis această investiţie. Pot să spun că în multe localităţi din România, din toate zonele şi regiunile ţării, s-a rezolvat problema locurilor lipsă pe creşe, inclusiv în câteva dintre municipiile reşedinţă de judeţ. Pe acest program de investiţii care continuă pe buget de stat şi care este prioritizat prin lege, anul viitor preconizăm, pe lângă cele 127 la care vom ajunge la sfârşitul acestui an, 74 de noi creşe finalizate şi în 2028 alte 70 de creşe, deci undeva la 271 de creşe până la finalul acestui mandat parlamentar”, a afirmat Cseke Attila.
Mihai Dimian, aviz negativ pentru Ministerul Educației
Comisiile reunite pentru învăţământ şi ştiinţă ale Camerei Deputaţilor şi Senatului i-au acordat, marţi, aviz negativ lui Mihai Dimian, propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei şi Cercetării. S-au înregistrat 23 voturi „pentru”, 19 „împotrivă” şi şase abţineri.
Dimian a afirmat, la audieri, că rezultatele testelor PISA şi de la Evaluarea naţională se află „sub standardul stabilit”.
„Trebuie să îmbunătăţim performanţa elevilor în cadrul şcolii şi, ulterior, aplicarea cunoştinţelor şi competenţelor pe care noi le dezvoltăm în viaţa reală. Dacă ne uităm la învăţământul primar, a fost lansat astăzi un program pentru reducerea abandonului şcolar şi analfabetismului funcţional (...) şi avem aproape o dublare a finanţării pe elev pentru a implementa măsuri remediale. La nivelul învăţământului primar avem o performanţă bună, dar la nivelul învăţării gimnaziale se produce o scădere a performanţei elevilor. Există posibilitatea introducerii orelor remediale în norma profesorilor sau, dacă nu doresc, pot fi susţinute separat în regim de plată cu ora, fie de către profesorul respectiv, fie de către alt personal calificat sau masteranzi sau doctoranzi. Activităţile remediale să fie orientate către elevii care au nevoie de ele şi nu ca acum când foarte mulţi dintre participanţi sunt cei care au performanţe”, a susţinut Mihai Dimian.
Aviz pozitiv pentru Ötvös Koppány Bulcsú la Cultură
Comisiile pentru cultură din Camera Deputaţilor şi Senatului i-au acordat, marţi, aviz favorabil lui Ötvös Koppány Bulcsú, propus la Ministerul Culturii, cu 13 voturi ''pentru'', 7 voturi ''împotrivă'' şi 7 abţineri.
Aviz negativ Andrea Chiș la Ministerul Justiției
Andrea Chiș, propusă pentru portofoliul Justiției în Guvernul Mureșan, a primit, marți, aviz negativ în comisiile parlamentare de specialitate. S-au înregistrat 65 de voturi pentru un aviz negativ și 42 de voturi pentru un aviz favorabil, a anunțat președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților, Bogdan Ciucă. La ședință nu au participat reprezentanții AUR.
Oana Țoiu, aviz pozitiv pentru Ministerul de Externe, este primul ministru USR care a trecut de comisiile parlamentare
Ministrul propus la Ministerul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a primit aviz pozitiv, marţi, în comisiile reunite pentru politică externă din Parlament, cu 29 de voturi ”pentru” şi 23 de voturi '”împotrivă”.
Este primul ministru care primeşte un aviz favorabil, dintre miniştrii propuşi în Cabinetul Siegfried Mureşan de către formaţiunea USR.
Oana Gheorghiu, aviz negativ pentru Ministerul Sănătății
Oana Gheorghiu, ministrul propus la Sănătate, a primit marţi aviz negativ în audierile din comisiile de sănătate ale Parlamentului.
„Avem un buget cu limite şi nu este vina acestui Guvern că avem acest buget. Să nu uităm că au fost risipiţi ani de zile, robinetul a fost deschis”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu.
„A fost o audiere mai lungă decât era prevăzut. Au fost multe discuţii. Am explicat care este legătura mea cu sistemul de sănătate, pentru că unii dintre membrii comisiei îşi puseseră întrebarea care sunt motivele pentru care am fost nominalizată şi am explicat experienţa mea de 16-17 ani din legătură cu sistemul şi experienţa, nu doar prin prisma propriei experienţe cu sistemul de sănătate ca pacient, ci prin prisma sutelor sau miilor de pacienţi cu care am interacţionat în tot acest timp. Aşa cum am explicat în Comisie, cele mai importante lucruri în sănătate sunt finanţarea şi felul în care se face finanţarea. În prezent finanţăm paturi şi finanţăm posturi, indiferent dacă avem pacienţi sau nu. Lucrul acesta trebuie să se schimbe pentru că bugetul sănătăţii s-a dublat în ultimii 10 ani iar pacienţii nu resimt asta”, a declarat Oana Gheorghiu.
Ea a menţionat că a acceptat această nominalizare pentru că ea crede cu adevărat că sistemul de sănătate din România poate fi reformat.
„Cred cu adevărat că, dacă îl scoatem din zona politică, dacă ne aşezăm la masă, indiferent de culoarea politică, indiferent de ideologie şi viziuni, putem să găsim pentru sistemul de sănătate soluţiile cele mai bune. Avem medici buni, iată, începem să avem şi spitale, pentru că s-au construit din PNRR şapte, putem să avem 25, avem doar şapte, mai sunt în construcţie încă 14 spitale pe Programul de Sănătate. În acest moment, avem o viziune şi împreună putem să schimbăm felul în care sănătatea funcţionează în România”, a subliniat Gheorghiu.
„Va trebui să organizăm concursurile reale şi adevărate, să facem o adevărată guvernanţă şi în ceea ce priveşte spitalele, să schimbăm contractele de management, să fie unele cu indicator real, dar lucrul ăsta nu mai poate întârzia şi ştiţi de ce? Pentru că am început să avem digitalizare în sistemul de sănătate, că există o platformă făcută pe fonduri europene la Casa Naţională de Sănătate care poate să vadă toate datele, pentru că atunci când vom schimba finanţarea şi finanţarea va plăti doar pacientul, doar faptul că ai prestat un serviciu pacientului şi nu doar pentru că ai un pat, managementul va trebui să se profesionalizeze sau spitalul nu va mai avea bani”, a adăugat ministrul propus, despre depolitizare.
Despre faptul că în acest moment sistemul nu mai are bani decât până la finalul lunii octombrie, Gheorghiu a precizat că prima acţiune a Ministerului Sănătăţii şi de fapt a Guvernului este rectificarea bugetară, astfel încât să se asigure banii necesari pentru serviciile esenţiale, pentru medicamente, pentru pacienţii oncologici, pacienţii cronici, pentru UPU, pentru tot ce este esenţial.
„Deja sunt calculurile făcute, avem nevoie de un Guvern care să poată să facă rectificarea bugetară”, a mai spus ea.
Despre ce se va întâmpla cu reforma companiilor de stat, în următorul guvern, Gheorghiu a afirmat că îşi doreşte foarte mult că această reformă să continue pentru că a fost un pas important pe care l-a făcut.
„Sunt convinsă că va fi preluată de Ministerul Economiei sau şi de ministerele de linie care au companii şi vor continua acest proiect”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Raluca Turcan, aviz negativ pentru Ministerul Muncii
Deputatul PNL Raluca Turcan a primit, marţi, aviz negativ pentru poziţia de Ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, cu 34 de voturi ”pentru”, 39 de voturi ”împotrivă” şi o abţinere.
Turcan a declarat că avizul negativ primit era previzibil.
„Există o alianţă PSD-AUR, în Opoziţie, care se opune unui guvern cu oameni care vor să ducă România înainte, să modernizeze şi, în materie de muncă, programul cu care am venit la aceste audieri era axat pe creşterea ocupării şi este axat în continuare pe creşterea ocupării, pentru că avem nevoie de mai mulţi oameni care muncesc în România, astfel încât asistenţa socială să fie ţintită. Aceasta este esenţa programului de guvernare în materie de muncă şi asistenţă socială”, a precizat Turcan, după audierea în comisii.
Ea a menţionat că la această viziune s-au opus cei din PSD-AUR, care sunt mai mulţi în momentul de faţă în Parlament.
„Vreau să accentuez un lucru. Vor avea de răspuns în faţa oamenilor, pentru că, indiferent cine va fi ministru desemnat sau ministru plin, aceste probleme vor trebui să primească răspuns. Şi anume, cum creştem ocuparea, cum răspundem la cerinţele de scădere a poverii pe muncă pe care o avem în momentul de faţă în top, din nefericire, la nivel european în România şi cum vom ajunge să avem locuri de muncă şi mai bine plătite, iar sprijinul din partea statului să fie mai consistent pentru cei care sunt vulnerabili”, a adăugat Turcan.
Deputatul PNL a mai declarat că eliminarea supraimpozitării contractelor part-time poate să conducă la o creştere a numărului de locuri de muncă plătite part-time.
„Am înţeles de la Ministerul Finanţelor şi suntem în parteneriat cu Ministerul Finanţelor că este posibil ca imediat după introducerea acestei măsuri, poate până când instituţiile de control pe muncă se pun în funcţiune, pentru că trebuie să existe şi un control al formelor de angajare, e mai util să o luăm gradual şi atunci în programul de guvernare am trecut şi susţinem eliminarea supraimpozitării contractelor part-time pentru cei care lucrează în educaţie, în sănătate, pentru familiile tinere cu mai mulţi copii şi de asemenea pentru tinerii care nu sunt în momentul de faţă nici pe piaţa muncii, nici în sistemul de educaţie, nici în cursuri de formare”, a subliniat deputatul PNL.
Dragoş Pîslaru, avizat favorabil pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Dragoş Pîslaru a primit aviz favorabil, marţi, pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, funcție pe care a ocupat-o și în guvernul lui Ilie Bolojan, în comisiile pentru afaceri europene din cele două Camere ale Parlamentului.
„Cred că pe fond discuţia a fost importantă. Trebuie explicat progresul extraordinar pe care România l-a avut începând cu iunie 2025 şi până în prezent, atât pe coeziune, unde am triplat ratarea absorbţiei, cât şi pe PNRR, unde eram la 45% şi am ajuns acum şi sperăm să ajungem peste 90%”, a arătat ministrul, după audiere, la Parlament.
El a menţionat că mai important decât atâta, discuţia a fost şi ce facem de acum încolo, pe următorul plan de parteneriat naţional şi regional.
„M-am bucurat să văd interesul onorabilor membri ai Parlamentului pentru acest lucru. Cu siguranţă, cred că acestea sunt temele cruciale pentru un guvern cu puteri depline care să poată, într-adevăr, să pregătească lucrurile în mod adevărat. Această perioadă de instabilitate recunosc că nu a ajutat foarte mult. Noi ne-am pregătit cu studii, analize, lucruri, dar pentru a putea, într-adevăr, să mergem mai departe, (..) trebuie să pregătim acest plan de ţară, planul de parteneriat naţional şi regional”, a subliniat Pîslaru.
Mircea Abrudean, aviz pozitiv pentru Ministerul de Interne
Senatorul PNL Mircea Abrudean a primit, marţi, aviz pozitiv în audierile din comisiile reunite pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru funcţia de ministru de Interne. El a anunţat că priorităţile sale ţin cont de două fenomene extrem de actuale prin care trecem, violenţa domestică, femicidul şi combaterea traficului de droguri, notează News.ro.
„Nu mă aşteptam să primesc un aviz favorabil. M-am prezentat cât de bine am putut. Le-am şi spus colegilor, pentru mine a fost o primă audiere în calitate de ministru desemnat, iar dacă am mai ocupat poziţii de rang de ministru, de secretar general şef al Cancelariei, ele n-au fost trecute prin Parlament. A fost un exerciţiu bun, un domeniu extrem de greu, cel al ordinii publice, mă rog, Ministerul Afacerilor Interne, cu foarte multe provocări”, a spus Abrudean.
Senatorul PNL a precizat că priorităţile ţin cont de două fenomene extrem de actuale prin care trecem, violenţa domestică şi femicidul şi combaterea traficului de droguri.
„Am spus aici că aceste două obiective vor deveni priorităţi operaţionale. Ele sunt tratate şi în prezent cu maximă atenţie de către MAI. Există rezultate cuantificabile, există nişte cifre extrem de îngrijorătoare, că vorbim de violenţa domestică, peste 103.000 de acţiuni ale poliţiştilor în acest domeniu în primele luni ale acestui an, în primele 8 luni, 14.000 de ordine de protecţie provizorie, 5.300 de sisteme electronice de monitorizare. Cred că aici putem aborda un pic diferit situaţia, în sensul în care odată montate acele sisteme de monitorizare să fie, cred, primul pas pentru ceea ce se întâmplă în continuare, să monitorizăm mai cu atenţie eventuala recidivă”, a menţionat Mircea Abrudean.
El a mai declarat că avem 44 de infracţiuni de omor până în prezent în acest an, rezultate din violenţa domestică.
„Cred că toate aceste cazuri trebuie tratate cu maximă seriozitate, analizate nu pentru a identifica vinovaţi formal, ci pentru a vedea unde lanţul nu a funcţionat, ci să preîntâmpinăm viitoare astfel de cazuri”, a arătat Abrudean.
Senatorul a menţionat că traficul de droguri, de asemenea, are rezultate foarte bune până în prezent, 950 de arestări, 900 de kilograme de droguri confiscate până în prezent, 2000 şi ceva de percheziţii domiciliare.
„Sigur că nu doar în asta se măsoară rezultatele din punctul meu de vedere. Cred că reţelele trebuie lovite mai serios acolo unde contează şi anume la resurse, adică investigaţiile financiare trebuie să devină o regulă în toate cazurile de criminalitate organizată, în special când vorbim de traficul de droguri, pentru că odată destructurate aceste reţele, odată luate resursele, ele nu se mai pot reactiva”, a subliniat Mircea Abrudean, el precizând că e important şi modul în care se lucrează cu consumatorii şi depistarea pe fir a distribuitorilor.
Ordinea audierilor care au avut loc marți
Programul audierilor din comisiile parlamentare:
* Mircea Abrudean - propus viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne
* Dragoş Pîslaru - propus ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene
* Raluca Turcan - propusă ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale
* Oana Gheorghiu - propusă ministru al Sănătăţii
* Oana Ţoiu - propusă ministru al Afacerilor Externe
* Andrea Chiş - propusă ministru al Justiţiei
* Bulcsu Koppany Otvos - propus ministru al Culturii
* Mihai Dimian - propus ministru al Educaţiei şi Cercetării
* Cseke Attila - propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
* Diana Buzoianu - propusă ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor
Luni, doar doi miniştri au primit avize pozitive în comisiile reunite ale Parlamentului.
Luni au fost audiaţi în comisiile permanente: Sebastian Burduja - propus ministru al Energiei; Tanczos Barna - propus viceprim-ministru, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Radu Miruţă - propus viceprim-ministru, ministru al Apărării Naţionale; Cătălin Drulă - propus ministru al Transporturilor şi Infrastructurii; Alexandru Nazare - propus ministru al Finanţelor şi Irineu Darău - propus ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.
Dintre aceştia, doar Tanczos Barna şi Alexandru Nazare au primit avize favorabile.
Guvernul Siegfried Mureșan ajunge miercuri la votul Parlamentului
Plenul Parlamentului se va reuni miercuri pentru votul asupra programului şi listei Cabinetului condus de prim-ministrul desemnat Siegfried Mureşan.
Siegfried Mureşan este a treia propunere de premier pe care a făcut-o preşedintele Nicuşor Dan, după demiterea Guvernului Bolojan prin moţiune de cenzură pe data de 5 mai.
Şeful statului l-a desemnat pe 4 iunie pe europarlamentarul Eugen Tomac să formeze Guvernul, dar acesta şi-a depus mandatul pentru că nu a reuşit să strângă o majoritate parlamentară.
A doua opţiune a lui Nicuşor Dan a fost Adrian Veştea care s-a prezentat în Parlament pe 22 iunie pentru învestire, dar nu a obţinut voturile necesare.
