Premierul Dăncilă susţine că economia a avut o creştere istorică în martie. Explicaţia INS: s-au dat prime de Paşte

„În această săptămână, domnul președinte Iohannis a anunțat că avem o situație apocaliptică în ceea ce privește rezultatele economice din primul trimestru. Iată că ieri (n.r – miercuri), INS ne-a anunțat că în martie 2018 a avut loc cea mai mare creștere a puterii de cumpărare a salariilor din România, atât față de luna februarie, cât și după anul 1990. Astfel, INS a anunțat oficial că venitul mediu din România a crescut cu 8,7% în martie 2018, față de februarie 2018. În aceeași perioadă, inflația a fost de 0,3%, rezultând astfel o creștere a puterii de cumpărare de 8,4%. Datele oficiale au confirmat, de asemenea, că luna februarie 2018 a fost una cu cel mai redus șomaj din România și anume 3,94%”, a spus premierul Viorica Dăncilă. 

Institutul Național de Statistică arată însă că, în luna martie 2018 salariul mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale - inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte.

„În luna martie 2018, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, plăţii sumelor din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna martie au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte) (...) Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an”, arată INS.

Citește și

Câţi bani a încasat statul în primele 3 luni. Documentul care l-a făcut pe Iohannis să ceară demisia premierului

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în domeniul fabricării produselor de tutun, în activități de asigurări, tranzacții imobiliare, extracția petrolului și gazelor, fabricarea produselor de cauciuc și mase plastice, industria metalurgică, colectarea și epurarea apelor uzate, extracția minereurilor metalifere, activități profesionale științifice și tehnice, fabricarea autovehiculelor, calculatoarelor, produselor electronice optice.

„În sectorul bugetar, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, în sănătate şi asistenţă socială (+22,3%), respectiv în învăţământ (+18,4%). De asemenea, o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat şi în administraţia publică (+1,3%)”, mai precizează INS.

Totodată, premierul a afirmat că în martie 2018 a avut loc cea mai mare creștere a puterii de cumpărare a salariilor din România, atât față de luna februarie, cât și după anul 1990.

Pe de altă parte, INS subliniază că „faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 195,7%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018.”

În ultimele două săptămâni, președintele Klaus Iohannis i-a cerut de două ori demisia premierului Viorica Dăncilă.

„Programul de guvernare PSD, de la început, s-a aflat pe contrasensul unei logici economice elementare. După cum se cunoaște, PSD a propus românilor, pe de o parte, scăderea taxelor și impozitelor, o acțiune începută acum doi ani cu scăderea TVA-ului, pe de altă parte, o creștere puternică a cheltuielilor bugetare pentru salarii, pensii, pentru drumuri, au spus ei, pentru autostrazi, au spus ei, pentru școli, au spus ei. Pentru economiști. dar și pentru cei interesați, această abordare a produs surprindere. Este vorba de un fel de magie economică care a fost propusă de PSD, scăderea impozitelor, creșterea salariilor și realizarea tuturor celorlalte lucruri, este o ecuație care cu greu poate fi dusă la bun sfârșit și trebuie să vedem cât va ține această iluzie creată de PSD”, a afirmat Iohannis luni.

Șeful statului a precizat în cadrul conferinței de presă că PSD a reușit o contraperformanță rară. „Până și cei cărora le-au crescut salariile sunt nemulțumiți. S-a promis o creștere de 25% a salariilor bugetarilor, dar ea a rămas pe hârtie, fiindcă printr-o inginerie contabilă, au fost trecute cheltuielile de CAS de la angajator la salariat și astfel s-a anulat practic această cereștere.”

Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de guvernarea din ultimul an și jumătate și a subliniat faptul că „PSD amanetează viitorul țării”.

„După un an și jumătate de guvernare PSD, cu această fază extrem de discutabilă a creșterilor salariale așa-zise, nu vedem însă nici drumuri, nici autostrăzi, nici școli, nici spitale. Nimic. Pe de altă parte, lumea se întreabă: totuși de unde vin acești bani pentru anumite creșteri care s-au realizat? Dacă ne uităm, povestea este una tristă. PSD-ul, în fapt, amanetează viitorul țării: crește salarii și pensii și neglijează investiții importante și în infrastructură și investiții necesare în general.”

„Din punct de vedere fiscal-bugetar, bugetul național este supus unei presiuni imense. Pe fondul creșterilor cheltuielilor totale, cu peste 22 de procente, atât este creșterea față de anul trecut, această presiune trebuia, repet, trebuia atenuată printr-un efort consistent, vizibil, de creștere a veniturilor, a încasărilor, or aici lucrurile nu s-au întâmplat deloc așa. Din contră, execuția bugetară, arată că la niciun capitol veniturile nu au ajuns la nivelul programului, atenție, nu impus de cineva, program prezentat tot de propriul guvern. Deci, nici măcar propriul program nu l-au îndeplinit. Acest lucru arată ceva trist: PSD este incapabil să țină ordine în finanțele publice. Iar după 3 prim-miniștri și tot atâția șefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea, lipsa de predictibilitate, în ansamblu un comportament tot mai costisitor pentru contribuabilul român.”

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5