Cum poate fi suspendat din funcţie preşedintele României. Ce spune Constituţia

62173788
Inquam Photos / Octav Ganea

Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie, la solicitarea a o treime din numărul total al parlamentarilor şi cu votul majorităţii aleşilor din Legislativ.

Dacă trece de votul Parlamentului, în cel mult 30 de zile se organizează referendumul de demitere din funcţie a şefului statului, potrivit News.ro.

Suspendarea din funcţie a preşedintelui – ce spune Constituţia României

 

Procedura suspendării din funcţie a preşedintelui este prevăzută în Articolul 95 din Constituţie. Astfel, În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.

Citește și
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii

Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Pe durata suspendării preşedintelui din funcţie, interimatul este asigurat de persoana care ocupă a doua funcţie în stat, cea de preşedinte al Senatului, potrivit Articolului 98 din Constituţie.

Ce prevede Legea Referendumului

 

Potrivit Legii referendumului, au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.

Articolul 8 din Legea Referendumului prevede că Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie. Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?" Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

Ce precedente există - Traian Băsescu, suspendat de două ori din funcţie de către Parlament – ambele referendumuri pentru demiterea sa au fost invalidate

Prima suspendare din funcţie a preşedintelui României s-a produs pe 12 februarie 2007, când PSD a sesizat Curtea Constituţională despre iniţierea procedurilor de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Pe 28 februarie 2007, Parlamentul aprobă înfiinţarea unei comisii de anchetă privind suspendarea preşedintelui, cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD şi PLD) şi 21 de abţineri (UDMR), preşedintele comisiei fiind ales liderul conservatorilor, Dan Voiculescu. Data desfăşurării Referendumului a fost stabilită pentru 19 mai 2007, la limita maximă de 30 zile, conform Constituţiei. Întrebarea referendumului a fost ”Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu? La o prezenţă la vot de 44,45%, 8.135.272 de români au votat la referendumul din 2007. Rezultatul a fost în favoarea preşedintelui. 6.059.315 (74.48% ) au votat NU la întrebarea privind demiterea lui Traian Băsescu, iar 2.013.099 (24,75%) au votat DA.

A doua suspendare din funcţie a preşedintelui s-a produs în 2012. Pe 6 iulie 2012, Parlamentul a votat în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, fiind a doua oară când Traian Băsescu era suspendat de Parlament, Referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu s-a desfăşurat în 29 iulie 2012. Întrebarea din buletinul de vot era: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?”. Faţă de 2007, la acest referendum s-au aplicat prevederile Legii pentru modificarea articolului 10 din Legea Referendumului, care prevedeau că referendumul este valid dacă la el participă jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. La referendumul din 29 iulie 2012 s-au prezentat la vot 46,24% din românii cu drept de vot. Dintre aceştia, 87,52%, adică 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu şi 11,15%, respectiv 943.375 persoane au votat NU, fiind împotriva demiterii preşedintelui. Pe 21 august 2012 Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru demiterea preşedintelui cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Comunicatul oficial al CCR arăta că motivul invalidării este lipsa cvorumului la referendum, respectiv că pragul de participare de 50%+1 nu a fost atins.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
FOTO Costumul purtat de Jutta Leerdam la JO, vândut pentru o sumă uriașă! Partenera lui Jake Paul a făcut spectacol la Milano-Cortina
Citește și...
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii
Nou blocaj în coaliție, în săptămâna în care trebuie aprobat bugetul. Partidele nu se înțeleg cum să împartă banii

Negocierile pentru bugetul pe anul acesta s-au blocat. Liderii coaliției nu au căzut de acord cum să împartă banii, și așa puțini.  

Ministrul Culturii, András Demeter, la moțiunea simplă împotriva sa, respinsă în Senat: ”Ce caută ungurul la Cultură?”
Ministrul Culturii, András Demeter, la moțiunea simplă împotriva sa, respinsă în Senat: ”Ce caută ungurul la Cultură?”

Moţiunea simplă împotriva ministrului Culturii, András Demeter a fost respinsă, luni, de Senat, cu 42 de voturi pentru şi 76 împotrivă.

Întâlnire a ministrului Apărării și ambasadorului britanic, după trei zile de conflict în Iran. Ce au discutat
Întâlnire a ministrului Apărării și ambasadorului britanic, după trei zile de conflict în Iran. Ce au discutat

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, s-a întâlnit, luni, cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în România, Giles Portman, context în care au discutat, printre altele, despre evoluţiile recente ale situaţiei de securitate regională.

Recomandări
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO
Care e probabilitatea ca România să devină o țintă pentru Iran. Răspunsul unui fost general NATO

Probabilitatea ca România să devină o țintă în războiul dintre SUA și Iran e extrem de scăzută, chiar dacă Teheranul ar putea avea în arsenalul său o rachetă care, cel puțin teoretic, ar fi capabilă să ajungă până la noi în țară.

LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. Donald Trump: Ar putea dura cinci săptămâni
LIVE UPDATE. A treia zi a operaţiunii militare în Iran. Donald Trump: Ar putea dura cinci săptămâni

În cea de-a treia zi a operaţiunii militare americano-israeliane împotriva Iranului, armata israeliană a continuat luni atacurile pe scară largă asupra Teheranului, vizând şi Hezbollah, care, pentru prima dată în conflict, a atacat Israelul dinspre Liban.

Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT
Cristina Chiriac, nominalizată pentru şefia Parchetului General, Viorel Cerbu la conducerea DNA, iar Codrin Miron la DIICOT

Ministerul Justiției a anunțat, luni, propunerile de numire pentru ocuparea funcțiilor de conducere în parchetele din sistemul de justiție.