Noul statut al magistraților și modificarea legii ANI, adoptate de Camera Deputaților
Deputaţii au dat luni vot final la proiectul privind modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după ce pe 6 decembrie au votat pe articole actul normativ, după aproape 13 ore de dezbateri.
Au votat în favoarea proiectului 179 de deputaţi, iar împotrivă 90.
De asemenea, surse din interiorul coaliţiei de guvernământ susţin că cei din PSD şi ALDE vor să finalizeze până miercuri discuţiile la Legea 317 - care stabilește atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii - începute luni, pentru că de joi până sâmbătă este doliu naţional şi au stabilit că în această perioadă să nu lucreze.
Statutul magistraților
Deputaţii au adoptat miercuri seara un amendament conform căruia statul se îndreaptă cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit erori.
"După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii", se arată în amendamentul votat de 100 de deputaţi. Au votat împotrivă 20 de deputaţi şi trei s-au abţinut.
Alineatul 6 invocat în amendament prevede că: "Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice".
Anterior, Comisia parlamentară specială privind legile justiţiei respinsese această propunere în favoarea unui amendament formulat de UNJR şi Asociaţia Magistraţilor, potrivit căruia statul 'are dreptul' de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.
Amendamentul modifică articolul 96 din Legea 303/2004. Primele 96 de articole au fost aprobate într-o şedinţă maraton, consacrată modificării Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.
La finalul dezbaterilor de miercuri, preşedintele Comisiei parlamentare speciale privind legile justiţiei, Florin Iordache, a declarat că acest amendament a rămas în forma propusă de iniţiator.
"La articolul 96, care vizează răspunderea magistraţilor, a fost adoptată formula în care, atunci când se constată rea-credinţă sau gravă neglijenţă iar statul plăteşte despăgubiri, statul trebuie să se îndrepte apoi împotriva magistratului care cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă a produs acea eroare. Deci, din cele trei forme care existau 'statul se poate', aşa cum era reglementat, sau 'statul are dreptul', formularea care a fost astăzi adoptată, cu majoritate de voturi, este 'statul se îndreaptă'. Mai pe scurt, de aici încolo, atunci când legea va fi promulgată, atunci când statul va fi obligat la despăgubiri de către un cetăţean, statul este obligat să se îndrepte împotriva magistratului, judecător sau procuror, care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a produs acea eroare", a explicat Florin Iordache.
Potrivit acestuia, "lucrările au degenerat" şi nu a existat nicio dezbatere, "ci mai mult un scandal".
"Dar ceea ce a contat şi este cel mai important mesaj din această lege - că atunci când această lege - Legea 303 - va fi promulgată, magistratul care cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă a greşit va plăti", a adăugat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
El a susţinut că şedinţa a durat peste 12 ore "pentru că s-a încercat o anumită majoritate cu încălcarea Regulamentului". "Şi aici trebuie să fim mult mai fermi. Eu înţeleg jocul democratic, înţeleg că fiecare parlamentar are o anumită opţiune, dar trebuie să respectăm anumite reguli. (...) Modul în care s-a transmis, că se încearcă să se blocheze Parlamentul... dacă în Parlament nu avem o dezbatere, nu putem modifica legile, atunci unde? (...) Ori schimbăm regulamentul şi putem face dezbateri nesfârşite câte zile vrem, dar dacă avem nişte reguli stabilite clar prin regulament, cred că şi puterea şi opoziţia trebuie să le respecte. Ce facem cu legile următoare? (...) Nu întotdeauna minoritatea trebuie să fie mulţumită de votul care rezultă în urma majorităţii", a spus Iordache.
Tot miercuri, deputaţii USR şi PNL s-au declarat nemulţumiţi de forma adoptată pe articole, susţinând că PSD doreşte să subordoneze toate instituţiile statului român şi chiar că a avut loc "o lovitură de stat de catifea la Palatul Parlamentului". În cursul zilei, deputaţii USR au organizat şi un protest în sala de plen.
Printre cele mai importante modificări adoptate de Comisia parlamentară specială privind legile justiţiei se numără aceea că şeful statului nu poate refuza numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. "Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM - Secţia pentru judecători -, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1" , se arată în amendament.
Un alt articol al acestui proiect prevede că membrii familiilor aflaţi în întreţinerea judecătorilor şi procurorilor vor beneficia de asistenţă medicală gratuită.
Parlamentarii au mai decis că judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare şi beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptăţite.
Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcţia de notar de stat.
O serie de interdicţii ale ANI aplicate parlamentarilor încetează
Plenul Camerei Deputaţilor a dat undă verde luni încetării unor interdicţii pentru parlamentari, prin aprobarea propunerii legislative pentru modificarea Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea ANI, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, care este iniţiat de deputatul social-democrat Florin Iordache.
Proiectul de lege a fost votat pe articole, miercurea trecută, dar nu a mai primit vot final pentru că şedinţa de plen dedicată dezbaterilor la proiectul de lege privind statutul magistraţilor a durat peste 12 ore.
Luni, în favoarea propunerii au votat 167 de deputaţi, împotrivă - 90 şi doi deputaţi s-au abţinut.
Săptămâna trecută, deputaţii USR au propus întoarcerea proiectului de lege la Biroul permanent, argumentând în principal că textul propus nu are efectiv legătură cu funcţionarea ANI, şi au solicitat corectarea textului în sensul trimiterii ca primă cameră sesizată la Senat. Propunerea a fost însă respinsă de plen.
Deputaţii au aprobat un articol conform căruia interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art. 25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007 - 2013, până la intrarea în vigoare a Legii 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.
Conform unui amendament, persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor actuale sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate.
Proiectul de lege a fost criticat de reprezentanţii Opoziţiei, aceştia apreciind în linii generale că legea "este una cu dedicaţie" care nu ţine cont de recomandările Comisiei Europene privind MCV.
Deputatul liberal Cătălin Predoiu a spus că, prin adoptarea unui astfel de proiect de lege, "imoral, ilegitim şi neconstituţional", se creează premisele unui conflict de putere între Parlament şi Justiţie, "se spală de fapt toate rapoartele ANI din trecut, iar pentru viitor se dă o primă de încredere celor care practică conflictul de interese şi starea de incompatibilitate". El a atras atenţia că proiectul de lege propune de fapt să restrângă sfera de aplicare a încetării mandatului la cel în care a existat conflictul de interese, respectiv starea de incompatibilitate, precum şi să înceteze de drept interdicţiile aplicate de drept deputaţilor şi senatorilor prin rapoartele de evaluare întocmite de ANI anterior acestei modificări.
La rândul său, deputatul USR Ion Stelian a făcut referire la raportul Comisiei Europene din 15 noiembrie, în cadrul MCV, care conţine şi referiri legate de solicitările venite de la ANI şi Parlament. "Încet-încet se lasă bezna peste ţara asta. (...) Se critică în mod explicit faptul că trei solicitări n-au primit niciun răspuns, au fost puse în sertar şi uitate acolo, se critică de asemenea faptul că în cele trei situaţii, în ciuda faptului că era clar cazul unor interdicţii, s-a decis să se valideze mandatele. Recomandarea pe acest capitol se finalizează cu nişte măsuri pe care ar trebui să le ia Parlamentul şi se dau câteva exemple. (...) Aceste recomandări sunt obligatorii pentru România. (...) Legea doreşte să şteargă cu buretele toate interdicţiile emise pentru perioada 2007 - 2013 de către ANI şi confirmate de instanţele de judecată", a spus deputatul USR, care a acuzat că parlamentari din PSD şi ALDE cu probleme "se acoperă unii pe alţii cu o lejeritate incredibilă".
Potrivit Hotnews, Comisia speciala parlamentara a finalizat luni dimineață și modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, proiect in cadrul caruia s-a votat inființarea unei Sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie in cadrul Parchetului General.
Comisia lucreaza in viteză, deputatul PNL Cătălin Predoiu comparându-l pe Iordache cu pilotul de Formula 1 Niki Lauda.
Sursa: News.ro, Pro TV
Etichete: justitie, PSD, Parlament, comisie, legile justiției, iordache,
Dată publicare:
11-12-2017 10:18
