Comisia lui Florin Iordache a decis înființarea unei secții pentru investigarea magistraților

Comisia condusă de Florin Iordache a decis înființarea unei Secții speciale pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de judecători, și procurori.

Nu a contat faptul că CSM s-a opus vehement, iar PNL și USR au avertizat puterea că dorește înființarea unei noi SIPA - serviciul secret din Ministerul Justiției, care îi urmarea pe magistrati.

Florin Iordache vrea să își termine treaba trasată de liderii coaliției și să modifice legile justiției până la Crăciun. Degeaba au încercat cei din opoziție să oprească dezbaterile asupra Legii 304 privind organizarea judiciara.

Iulia Scântei, senator PNL: "Noi nu suntem în stare în anul 2017, în condițiile decesului Majestății Sale acum două zile, să ne oprim pur și simplu, ca să îl conducem pe ultimul drum într-o stare de respect național".

Citește și

Preşedintele USR: "Democraţia a fost strânsă de gât. Este un abuz"

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Dar PSD și ALDE au hotărât să meargă mai departe, cu toate că votul de miercuri din Parlament pentru legile justiției a provocat proteste de stradă.

În comisie, un reprezentant al UDMR a făcut o paralelă între protestul de miercuri seară din fața Parlamntului și mineriada din 1990.

Marton Arpad, deputat UDMR: "Mi-am adus aminte de iunie 1990, când deși el nu i-a chemat, domnul Ion Iliescu a mulțumit minerilor că au venit să apere statul de drept".

Afirmația a fost catalogată drept "incalificabilă" de reprezentanții USR. Imediat a început dezbaterea pe articole. Cea mai controversată modificare vizează înființarea unei structuri care să investigheze judecătorii și procurorii.

Florin Iordache, deputat PSD: "Noi, grupul PSD, susținem că nu se justifică înființarea unei direcții, dar se justifică înființarea unei secții în subordinea procurorului general, ca să investigheze clar infracțiunile din Justiție".

Opoziția a acuzat PSD și ALDE că doresc înființarea unei structuri asemănătoare SIPA - fostul serviciu secret al Ministerului Justiției, care nu va face altceva decât să îi timoreze pe magistrați. Ba mai mult, ținta ar fi Direcția Națională Anticorupție.

Cătălin Predoiu, deputat PNL: "Ceea ce se dorește în această sală este să se videze competența DNA de cât mai multe atribuții. Este simplu și trebuie s-o spunem".

Inființarea secției a fost însă votată, în ciuda opoziției.

După adoptarea în Comisie, Legea 304 va merge în Camera Deputaților, apoi la Senat unde se va da votul final. Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au cerut ca, până la finalul anului, legile justiției să treacă de Parlament.

Condiții speciale pentru angajarea în DNA

De asemenea, Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a adoptat, joi, un amendament potrivit căruia procurorii care vor să lucreze la Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să susţină un concurs în faţa Secţiei de Procurori a CSM.

"Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii", se arată în amendamentul adoptat de comisia specială, potrivit Agerpres.

În forma iniţială a proiectului, acest articol prevedea că "Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii".

Comisia a mai adoptat încă un amendament, potrivit căruia, pentru a fi numiţi în cadrul DNA, "procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii".

"Concursul prevăzut la alin. 2 constă în: a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; b) o probă având ca obiect evaluarea a minim cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate. Evaluarea se efectuează de către o comisie desemnată de Secţia pentru Procurori a CSM formată din 2 procurori DNA propuşi de procurorul şef al instituţiei , 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propus de procurorul general şi un un formator propus de Institutul Naţional al magistraturii", a mai decis comisia.

Un alt amendament adoptat spune că procurorii numiţi în cadrul DNA pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al instituţiei cu avizul conform al Secţiei de Procurori a CSM în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unor sancţiuni disciplinare.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl