Preşedintele României, Nicuşor Dan, afirmă, într-un interviu acordat sâmbătă postului BBC, că nu există dubii că drona care a lovit un bloc de locuinţe din Galaţi este una rusească de tip Geran-2 şi că aceasta a ajuns pe teritoriul românesc în urma unui incident legat de un atac asupra portului ucrainean Reni, în zona Dunării. În cadrul interviului, preşedintele Dan nu a exclus posibilitatea expulzării ambasadorului rus în cazul în care ar mai avea loc incidente de acest gen.
"În primul rând, suntem siguri că a fost vorba de o dronă rusească de tip Geran-2. Putem afirma acest lucru cu certitudine deoarece o altă dronă de acelaşi tip a aterizat aici acum patru sau cinci săptămâni fără să explodeze", a declarat preşedintele, explicând că analiza fragmentelor recuperate confirmă identificarea. "După ce am comparat rămăşiţele dronei care a explodat ieri cu cele recuperate acum o lună, am constatat că sunt complet identice", a adăugat el.
Şeful statului român a precizat că drona făcea parte dintr-un atac mai amplu. "Îi cunoaştem traiectoria de zbor. De fapt, aceasta făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au atacat portul Reni", a spus el, subliniind că una dintre drone a fost deviată de apărarea ucraineană şi a intrat ulterior în spaţiul aerian românesc.
La insistenţa BBC, Nicuşor Dan a confirmat că episodul nu a reprezentat o ţintire directă a României, ci a fost rezultatul intervenţiei ucrainene împotriva dronei ruseşti, dar a precizat că afirmaţiile venite din partea preşedintelui rus, Vladimir Putin, referitoare la provenienţa dronei sunt false. "Putem afirma cu certitudine că a fost o dronă rusească Geran-2", a subliniat Dan. Interviul poate fi ascultat AICI.
În ceea ce priveşte reacţia diplomatică a Bucureştiului la incident - închiderea Consulatului general al Federaţiei Ruse la Constanţa şi expulzarea consulului general - Nicuşor Dan a subliniat că situaţia a devenit una periculoasă pentru civili şi că vor urma măsuri suplimentare dacă incidentele continuă.
"Este un avertisment dat părţii ruse şi sper că vor înceta, dacă nu, vor fi alte măsuri pe care le vom lua împotriva lor", a spus preşedintele, adăugând, când a fost întrebat explicit despre posibile acţiuni diplomatice: "Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Există o ierarhie diplomatică a măsurilor".
Întrebat despre sprijinul pe care îl aşteaptă din partea NATO, preşedintele a explicat că România are nevoie de ajutor temporar pentru protejarea celor aproximativ 60 de kilometri de frontieră de pe Dunăre până la consolidarea propriilor capacităţi militare. "Ceea ce solicităm partenerilor noştri este o asistenţă temporară pentru cei 60 de kilometri de frontieră de-a lungul Dunării", a declarat el. În ceea ce priveşte sprijinul american, acesta a relevat că SUA au furnizat deja României echipamente special pentru cei 60 de kilometri de frontieră. "Aşadar, dispunem de echipamente americane, dar doar pentru o porţiune a frontierei, nu pentru întreaga frontieră", a precizat Nicuşor Dan.
Întrebat dacă România se poate angaja în creşterea alocărilor pentru NATO, pe fondul presiunilor venite în special din partea SUA, preşedintele României, Nicuşor Dan, a explicat că, în urmă cu două săptămâni, la summitul B9 de la Bucureşti, format din cele nouă state ale flancului estic al NATO, la care au fost invitate şi ţările nordice şi organizat în perspectiva summitului NATO de la Ankara, s-a convenit continuarea creşterii finanţării pentru apărare, transformarea acestor fonduri în capacităţi concrete şi, foarte important, dezvoltarea industriei militare în fiecare dintre ţările respective.
Ambasadorul Rusiei a amenințat direct România
După ce o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit în România, în aprilie, ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, a fost convocat la MAE, iar după nu s-a sfiit să amenințe direct statul român, fără să fie mustrat pentru acest gest.
Atunci, Vladimir Lipaev a contrazis-o pe şefa diplomaţiei române, Oana Ţoiu, în privinţa dronei căzute la Galaţi şi a declarat că a respins categoric, cu ocazia convocării la MAE, ”insinuările nefondate”.
El a declarat pentru TASS (unul dintre principalele canale de propagandă ale Kremlinului) că nu a fost stabilită apartenenţa certă şi consideră că ”ridică semne de întrebare graba cu care a fost distrusă drona presupus a fi rusă”.
”România, participând activ la organizarea livrărilor către regimul de la Kiev de armament, muniţii şi echipamente, este, de facto, parte la conflict şi trebuie să fie conştientă de posibilele consecinţe ale acţiunilor sale, a subliniat Vladimir Lipaev, adăugând însă că ”Rusia nu a vizat niciodată obiective din România cu mijloacele sale de lovire, iar prin urmare orice pretenţii la adresa sa în acest context sunt inacceptabile, nejustificate şi lipsite de temei”.
Răspunzând la întrebarea corespondentului TASS, Vladimir Lipaev a declarat că, în cadrul întrevederii de la MAE României, „a respins categoric insinuările nefondate care denaturează imaginea incidentului şi alimentează în societatea românească o psihoză antirusească”.
„În primul rând, nu a fost stabilită în mod cert apartenenţa dronei prăbuşite, care ar fi putut fi, de altfel, ucraineană. Nu este clar în ce mod aceasta a ajuns pe teritoriul României: fie a fost doborâtă de mijloacele de apărare antiaeriană, fie a fost deviată prin mijloace de război electronic, fie a fost doborâtă de avioane ale forţelor aeriene, fie a căzut de la sine, aceste întrebări rămân fără răspuns”, a argumentat diplomatul rus.
