Ministrul propus a făcut aceste afirmații marți, în cadrul audierii din comisiile reunite de specialitate. El a subliniat că statul român și-a manifestat deja dreptul de preemțiune pentru un volum semnificativ din producția viitoare.

Ivan a explicat că proiectul Neptun Deep, care urmează să scoată primele molecule la începutul anului viitor, va produce anual 8 miliarde de metri cubi de gaze – 4 miliarde gestionate de Romgaz (companie în care statul român este acționar majoritar cu 70%) și 4 miliarde gestionate de OMV. Statul român, prin ANRMPSG, și-a manifestat deja dreptul de preemțiune pentru un volum total de 5 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă 570 de milioane de metri cubi anual, a precizat ministrul propus, conform Agerpres.

„În rest, atât Romgaz, cât și OMV Petrom sunt companii care trebuie să vină cu pachete de vânzare a gazelor naturale pentru România și pentru alte state, atunci când vorbim despre excedent, care vine peste consumul pe care îl avem astăzi în România”, a spus Ivan.

Consumul intern, în creștere

Ministrul propus al Energiei a subliniat că, odată cu intrarea în funcțiune la capacitate maximă a centralei de la Mintia, consumul anual de gaze va crește cu aproximativ 2,5 milioane de metri cubi suplimentar, iar odată cu intrarea în funcțiune la capacitate maximă a Azomureș – recent cumpărat de Romgaz – consumul în plus va fi de încă 1,5 miliarde de metri cubi.

„Adică 4 miliarde în plus le avem doar din cele două obiective de investiții. Scopul meu, ca om care își iubește țara și ca membru al Guvernului, este ca gazele din Marea Neagră, cu preponderență, să fie folosite în România în industrie, în industria petrochimică”, a explicat Ivan.

El a adăugat că există proiecte importante de dezvoltat pe modelul Azomureș, „pentru ca gazul românesc să fie folosit în România”.

Prioritățile ministrului propus

Bogdan Gruia Ivan a precizat că principalele sale priorități sunt:

- Proiectul Neptun Deep

- Capacități noi de stocare

- PNRR – atragerea tuturor fondurilor disponibile

- Acte normative pentru reforme care totalizează aproximativ 2,1 miliarde de euro