Ambasadorul roman, convocat de Ministerul ungar de Externe dupa declaratiile lui Titus Corlatean

Nemeth a respins ferm acuzatiile lui Corlatean, potrivit carora legea ungara privind coeziunea nationala contine o strategie ungara de "recucerire a Bazinului Carpatic" si urmareste sa "repuna in discutie tratatele de pace de la Versailles". "Textul legii contine tocmai opusul", a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Titus Corlatean a declarat, miercuri, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului (Harghita), ca situatia actuala a relatiei dintre cele doua state a fost generata de lipsa unor reactii ferme din partea "presedintelui, premierului, Guvernului si institutiilor publice" in 2010, atunci cand Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind "comemorarea Tratatului de la Trianon" si legea privind acordarea cetateniei ungare.

"Aceste doua legi trebuiau sa genereze si trebuie sa genereze reactii foarte clare politice din partea presedintelui, premierului si Guvernului si institutiilor statului. Pentru ca prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar si de data asta intr-un sistem institutionalizat, structurat, o strategie foarte clara de recuperare a Bazinului Carpatic pentru natiunea ungara si de repunere in discutie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de grava. Iar cea de-a doua lege, a cetateniei maghiare, despre care, in mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat ca ar fi similara cu legea romaneasca, aceasta lege va avea consecinte", a precizat Corlatean.

Ministerul a respins, de asemenea, declaratiile lui Corlatean potrivit carora legea prin care se acorda cetatenia ungara "stabileste un criteriu etnic".

Citește și

Crin Antonescu, scandalul Jobbik din Ungaria: "Nu e nevoie de nicio cruciada impotriva Budapestei"

Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro. Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European

In realitate, afirma Nemeth, practica ungara, similara celei romanesti, le cere aplicantilor sa stapaneasca limba maghiara si sa aiba rude de sange cu cetatenie ungara.

"Concluziile nefondate" au ca scop sa calomnieze Ungaria si sa intimideze etnicii maghiari din Romania, a declarat Nemeth, adaugand ca eforturile declarate democratic ale comunitatii maghiare din Romania, inclusiv cererile de autonomie, sunt legitime si conforme practicii si normelor europene si internationale.

Secretarul de stat i-a spus ambasadorului ca Ungaria continua sa fie implicata in dezvoltarea relatiilor cu Romania pe baza unui dialog sincer si obiectiv.

REACTIA MAE ROMAN

MAE roman apreciaza ca demersul Ministerului ungar de Externe, care l-a convocat joi pe ambasadorul Victor Micula, "reprezinta un exercitiu conjunctural de imagine", precizand ca afirmatiile ministrului Corlatean "au urmarit sa elimine o eroare de evaluare perpetuata de ministerul de externe ungar".

Potrivit precizarilor de presa transmise de MAE, ambasadorul Romaniei la Budapesta a avut joi o intrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, "pentru a discuta despre evolutiile recente intervenite in relatia bilaterala".

"Ministerul Afacerilor Externe roman apreciaza ca demersul MAE ungar reprezinta un exercitiu conjunctural de imagine", se arata in comunicat.

Conform sursei citate, "declaratiile ministrului roman de externe cu privire la mesajul simbolic pe care il transmite adoptarea, in 2010, de catre legislativul ungar, in baza votului exprimat de deputatii Fidesz si Jobbik, a unei legi prin care se stabileste data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidaritatii Nationale, nu reprezinta un element de noutate si nu ar trebui sa surprinda partea ungara. Semnificatia acestui act normativ, de mentinere in atentia publicului a asa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidenta si nu poate sa se bucure de aprecierea Romaniei".

"De asemenea, partea ungara continua sa incerce acreditarea publica a ideii ca legislatia ungara prin care se faciliteaza obtinerea cetateniei ungare si se accepta dubla cetatenie are ca model legislatia romaneasca in materie, incercand sa convinga partenerii internationali ca ceea ce a fost acceptabil in cazul legislatiei romanesti trebuie sa fie acceptabil si in privinta legislatiei ungare. MAE roman a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferintei de presa comune sustinute de ministrii de externe ai Romaniei si Ungariei, la Bucuresti, la data de 4 martie 2013, faptul ca aceasta teza publica a diplomatiei ungare nu corespunde adevarului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE roman, partea ungara nu are motive pentru a fi nedumerita de pozitia MAE roman pe aceasta tema", se mai arata in comunicatul MAE.

Ministerul roman de Externe mentioneaza ca "legea romana in materie acorda cetatenia romana persoanelor care au pierdut-o independent de vointa lor si descendentilor pana in gradul III inclusiv, avand, astfel, o natura reparatorie".

"Legea ungara, in schimb, nu stabileste o limitare sub aspect personal, putand dobandi cetatenia ungara oricine face dovada unui ascendent cetatean ungur, legea permitand stabilirea ascendentei, inclusiv pe baza unor prezumtii de natura istorica fara prezentarea unor documente doveditoare", continua sursa citata.

"Afirmatiile ministrului roman de externe au urmarit sa elimine o eroare de evaluare perpetuata de ministerul de externe ungar", continua comunicatul MAE.

MAE roman considera totodata ca "spiritul Parteneriatului Strategic romano-ungar, fata de care partea romana este profund angajata, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potential sensibil in relatiile bilaterale".

Articol recomandat de sport.ro

Dinamo și FC U Craiova, cu un picior și jumătate în Liga 2! Cum se mai pot salva de la retrogradare