Istoric austriac: În unele zone din UE nu e foarte clar ce s-ar întâmpla dacă n-am ajuta Ucraina. “Unii au alte priorități”

×
Codul embed a fost copiat

“Unele țări din Europa nu au o imagine clară a ceea ce ar însemna să nu sprijinim Ucraina, care, până acum, a primit numai armele necesare pentru supraviețuire, nu pentru o victorie”, consideră istoricul austriac Oliver Jens Schmitt.

Într-un interviu pentru știrileprotv.ro, Schmitt, care predă istoria la Universitatea din Viena, a amintit atitudinea Franței, care “crede până și astăzi că negocierile cu Putin ar fi o cale de ieșire din război”.

Cristian Leonte: …Și dacă Ucraina începe să înainteze peste teritoriile pe care Rusia le consideră ale sale acum? Pe de altă parte, Rusia va spune “stați puțin, ăsta este teritoriul nostru!”(...)

Oliver Jens Schmitt: Atunci, bineînțeles, trebuie să punem și o altă întrebare: adică, dacă nu ajutam Ucraina, ce se va întâmpla?

Cristian Leonte: Asta e o întrebare care nu intră în discuție. Cred este foarte clar pentru toată lumea ce se întâmplă dacă nu ajutăm în Ucraina. Rusia înaintează.

Citește și
biserica, altar
Istoric austriac: În sânul Bisericii Ortodoxe Române există tendințe proruse și anti-occidentale. “E un moment de răscruce”
O teroristă germană din Facțiunea Armata Roșie, căutată de 30 de ani și acuzată atacuri cu bombă și jafuri armate, a fost arestată la Berlin

Oliver Jens Schmitt: "Da,bineînțeles, (dar) nu cred este atât de clar pretutindeni. În unele zone ale Europei - cu siguranță-, dar altele au șialte priorități. Dacă, de pildă, vă uitați cum s-a comportat Franța, care a fost strategia guvernului francez, care până astăzi - cel puțin președintele - crede negocieri cu Putin ar fi un fel de cale de ieșire din război... De aceea, cu siguranță (Franța) a slăbit această unanimitate a taberei occidentale…"

Pe de altă parte, istoricul austriac este de părere că o eventuală “înghețare” a conflictului ar fi doar în favoarea Rusiei, care ar câștiga timp pentru a relansa războiul.

Oliver Jens Schmitt: (…) "Dacă, pur și simplu, conflictul va fi înghețat, trebuie ne așteaptăm la un alt atac. Adică, în momentul de față, cu siguranță armată rusă a fost slăbită. Dar Putin și cei din cercul lui au declarat foarte clar care este miza. Adică nu este Ucraina, ci un control asupra Europei. Trebuie doar ne uităm la televiziuneade stat rusă, unde toți propagandiștii sunt foarte deschiși, și chiar Putin a început acum 20 de ani vorbească foarte clar despre acest scop politic. Bineînțeles, nu a fost luat serios, și acum, din păcate, trebuie plătim și un preț pentru această ignoranță a noastră".

“Occidentul a livrat arme Ucrainei doar pentru a supraviețui, nu pentru a învinge”

Oliver Jens Schmitt: "În momentul de față, Ucraina se străduiește, face un un efort pentru un contraatac. Dar este mai ales și o problemă politică, pentru că Occidentul a furnizat arme, cu siguranță nu destul, și așteaptă acum o reacție puternică militară din partea guvernului ucrainean. Pe de o altă parte, știm că rușii au fortificat zonele ocupate din Ucraina de sud.

Până acum mi se pare că ajutorul militar occidental pur și simplu nu a fost suficient. Pentru că guvernelor de la Washington, dar mai ales de la Paris și Berlin, le-a fost întotdeauna frică de o reacție nucleară din partea Moscovei. Și trebuie să socotim, să facem calcule cât de serioasă este această amenințare, care cu siguranță a avut un efect asupra dezvoltării războiului. Și acesta este că armata ucraineană a primit numai armele necesare pentru supraviețuire, dar nu pentru o victorie."

Pe de altă parte, Oliver Jens Schmitt consideră că România a început să joace un rol foarte important, în Ucraina, chiar dacă acesta nu e foarte vizibil, ca în cazul Poloniei.

Oliver Jens Schmitt:  “România, în ultimul an, a început să joace un rol foarte important (în războiul din Ucraina- n.r.).  Nu prea vizibil, dar, de fapt, foarte important în logistică, în ajutorul Ucrainei. În ceea ce privește poziția României în Europa, putem observa că s cu siguranță importanță țării a sporit. Dar, pe de altă parte, guvernul român, din păcate, nu a lansat până acum un mesaj foarte clar la adresa celorlalți europeni pentru a explica cât de mult face România…”

Cine este Oliver Jens Schmitt

Oliver Jens Schmitt (n. 1973) predă istorie sud‑est‑europeană la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul în Europa de Est, cu accent pe România, societatea și politica în Imperiul Otoman târziu, sau istoria Balcanilor în Evul Mediu târziu.

Între anii 2017 și 2022 a fost președintele Secției de Filozofie și Istorie a Academiei Austriece de Științe. Din 2017 este director științific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice și al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de Științe.

Printre volumele sale care privesc istoria recentă a României se numără Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea și căderea „Căpitanului“ (2018), România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie (2018), Balcanii în secolul XX: O istorie postimperială (2022).

Cel mai recent volum al său, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918–2023 a fost publicat recent de editura Humanitas.

Articol recomandat de sport.ro
Roman Abramovich a încercat să-l salveze pe Navalny printr-un schimb de prizonieri
Roman Abramovich a încercat să-l salveze pe Navalny printr-un schimb de prizonieri
Citește și...
„Țintele au fost atinse”: Rusia susține că a distrus sistemul de apărare aerian ucrainean
„Țintele au fost atinse”: Rusia susține că a distrus sistemul de apărare aerian ucrainean

Rusia susține că a distrus un sistem de apărare antiaerian ucrainean Patriot în timpul atacurilor sale de marți-noapte din Kiev, scrie Sky News.

Istoric austriac: În sânul Bisericii Ortodoxe Române există tendințe proruse și anti-occidentale. “E un moment de răscruce”
Istoric austriac: În sânul Bisericii Ortodoxe Române există tendințe proruse și anti-occidentale. “E un moment de răscruce”

Ortodoxia se află, în prezent, într-un moment de răscruce, din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina, iar România are șansa de a se poziționa ca fiind cea mai mare țară ortodoxă din Uniunea Europeană.

„Învingeți Rusia anul acesta sau riscați să pierdeți sprijinul Occidentului”. Avertisment dur pentru Ucraina
„Învingeți Rusia anul acesta sau riscați să pierdeți sprijinul Occidentului”. Avertisment dur pentru Ucraina

În timp ce Kievul sărbătorește primul succes al contraatacului său împotriva trupelor lui Putin în jurul orașului Bahmut, un avertisment serios a fost „livrat” către ucraineni.

Recomandări
Reacția Ucrainei după ce Macron a spus că nu poate fi exclusă o trimitere de trupe occidentale în războiul cu Rusia
Reacția Ucrainei după ce Macron a spus că nu poate fi exclusă o trimitere de trupe occidentale în războiul cu Rusia

Declaraţiile preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit cărora ”nu poate fi exclusă” o trimitere a unor trupe la sol din Occident în Ucraina sunt un ”semnal bun”, îşi exprimă marţi bucuria preşedinţia ucraineană.

MAE confirmă că cele două românce, mamă și fiică, au murit în tragicul incendiu din Valencia
MAE confirmă că cele două românce, mamă și fiică, au murit în tragicul incendiu din Valencia

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunșat marți seara că autoritățile spaniole au notificat reprezentanții Consulatului României că au finalizat procesul de identificare a victimelor din incendiul care s-a produs în urmă cu câteva zile în Valencia.

Pîrvulescu, despre ipoteza trimiterii de trupe occidentale în Ucraina: „N-a fost o scăpare a lui Macron. A făcut-o special”
Pîrvulescu, despre ipoteza trimiterii de trupe occidentale în Ucraina: „N-a fost o scăpare a lui Macron. A făcut-o special”

Ipoteza trimiterii de trupe occidentale în Ucraina le dă fiori reci tuturor europenilor care încă speră că războiul nu se va extinde. Punerea în practică pare totuși foarte îndepărtată, cred analiștii.