Rămân însă întrebările cum a ajuns la noi și cum de a explodat. Specialiștii militari cred că drona a fost bruiată de sistemele Federației Ruse din Crimeea ori a primit date noi de navigație, încât să fie deviată spre România.
Experții spun că s-a detonat ca metodă de protecție a tehnologiei folosite la fabricarea ei.
General (R) Dorin Toma, fost cdt al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO: „Drona a fost bruiată, nu a mai știut în ce direcție să navigheze, operatorul a pierdut legătura cu această dronă și în aceste condiții drona intră în derivă.”
Acesta este scenariul cel mai probabil pe care militarii îl iau în considerare după incidentul din Portul Constanța. Fostul comandant Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, generalul în rezervă Dorin Toma, explică și ce s-ar fi putut întâmpla cu drona maritimă înainte de a ajunge în Dana 78 a Portului Constanța.
Ipoteza semnalului GPS modificat de Rusia
General (R) Dorin Toma, fost cdt al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO: „Armata rusă a copiat semnalul de navigație, l-a transmis, semnalul a fost mult mai puternic, drona caută permanent să se conecteze la diferiți sateliți, semnalul acesta fiind mult mai puternic, s-a dus după noile coordonate pe care armata rusă, prin care acest sistem de copiere a semnalului GPS i le-a transmis.”
Această ipoteză - tehnic posibilă - este, de altfel, confirmată și de autoritățile ucrainene, care au invocat războiul electronic al Rusiei.
Și fostul comandant al Componentei Operaționale Navale și locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral de flotilă Constantin Ciorobea, susține că drona de origine ucraineană nu putea ajunge fără ajutor în locul în care s-a detonat.
Contraamiral de flotilă (r) Constantin Ciorobea, fost locțiitor al Statului Major al F.N.: „Rusia poate prelua controlul unei astfel de drone și după aceea să o orienteze prin satelit unde vor să lovească un anumit obiectiv.”
Reacția Ambasadei Rusiei
Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România au respins orice responsabilitate a Federației Ruse. Printr-un comunicat de presă, au transmis că: „Orice încercări de a asocia, direct sau indirect, aceste drone cu Rusia și de a atribui acesteia responsabilitatea pentru incidentul respectiv sunt lipsite de orice temei.”
Cât privește explozia, explicația, susțin specialiștii militari, ar fi legată de nevoia producătorilor de a proteja tehnologia folosită la fabricarea acestor drone maritime.
Contraamiral de flotilă (R) Constantin Ciorobea, fost locțiitor al Statului Major al F.N.: „Producătorul pune un sistem de autodistrugere și în momentul în care cineva încearcă să umble la sistem, să vadă despre ce este vorba, se declanșează un sistem de cronometrare și la un moment dat explodează. /MUSCĂ/ Dacă la partea de încărcătură de luptă este mai ușor și ai timp de a acționa, pe partea cealaltă a protecției privind tehnologia aici vorbim de secunde.”
Detectarea dronelor maritime, o provocare pentru radare
Experții explică și că detectarea acestor drone maritime este dificilă.
General (R) Dorin Toma, fost cdt al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO: „Din cauza siluetei foarte joase și vitezei foarte mari de deplasare, pentru un radar militar este foarte dificil să descopere această țintă. Dar sunt senzori, mijloace alternative, pentru a descoperi. Senzori termici, în infraroșu, pentru că motorul respectiv produce o amprentă termică. Senzori acustici care pot fi montați pe platforme maritime și subacvatice sau chiar pe geamanduri și vizual, folosind platforme aeriene.”
Toate autoritățile care monitorizează Marea Neagră susțin însă că radarele și sistemele optoelectronice de care dispun nu pot detecta ambarcațiuni de dimensiunea dronelor maritime.
