Interviu cu un director al Băncii Mondiale: Cu ce schimbări vine noul sistem de ajutor social

Potrivit oficialului, o problemă la noi este că oamenii cei mai nevoiași nu sunt sprijiniți corespunzător, pentru că nu se investește suficient în asistența socială. Din 2024, intră în vigoare un nou sistem de sprijin, bazat pe un Venit Minim de Incluziune, la recomandarea Băncii Mondiale.

Laura Culiță: România înregistrează rezultate slabe în ceea ce privește sărăcia și excluziunea sau riscurile sociale. Care este evaluarea dumneavoastră?

Michal Rutkowski: Mult mai optimistă decât întrebarea dumneavoastră. Cred că România s-a descurcat foarte bine, în sensul că a avut cea mai mare rată de creștere din Uniunea Europeană în ultimii mulți ani. Și, ca urmare a acestei creșteri a economiei românești, ați reușit să reduceți rata internațională a sărăciei, măsurată cu 5,5 dolari pe zi, de la 35% sau chiar mai mult de 35% la mai puțin de 10%.

Așadar, trebuie să începem prin a sărbători acest mare succes al României, care a venit odată cu această creștere. Având în vedere că acest procent de sub 10% reprezintă încă una dintre cele mai mari rate ale sărăciei din Uniunea Europeană, rămân multe de făcut în viitor, dar în primul rând trebuie să sărbătorim acest mare succes pe care România l-a atins în ultimii 15 ani.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Laura Culiță: De ce este urgent ca România să-și consolideze sau să-și reformeze sistemul de protecție socială?

Michal Rutkowski: Pentru că România se remarcă în Europa prin faptul că nu investește în mod corespunzător în protecție socială. De exemplu, România are unul dintre cele mai mici niveluri de investiții în asistență socială. Iar asistența socială este foarte importantă întrucât reprezintă ajutorul pentru cei care chiar nu pot supraviețui fără sprijinul statului, cei care sunt cu adevărat săraci.

Astfel, dacă ne uităm la țările din Uniunea Europeană, acestea tind să investească în jur de cel puțin 2% în asistență socială, în timp ce România abia dacă depășește 1% sau 1,2%. Prin urmare, problema în România este că oamenii cei mai nevoiași nu sunt sprijiniți corespunzător, pentru că nu se investește suficient în asistența socială. Aceasta este provocarea.

Ce este Venitul Minim de Incluziune, aplicat de anul viitor

Laura Culiță: Acest lucru ne duce la următoarea întrebare, care se referă la Venitul Minim de Incluziune (VMI). Care este rolul VMI? Acum avem un Venit Minim Garantat, iar din februarie 2024 vom avea VMI.

Michal Rutkowski: Aceasta este o reformă deosebit de importantă în România și o să vă explic de ce. Este extrem de importantă pentru că am menționat deja faptul că România nu cheltuiește suficient pentru protecție socială, lucru pe care îl pot reconfirma, dar situația este mult mai gravă decât atât. Din acest procent de 1,2% care este alocat asistenței sociale, doar 10% se adresează de fapt celor mai sărace persoane. Restul este dedicat mai multor categorii.

Astfel, atât persoanele care sunt cu adevărat nevoiașe, cât și cele care nu sunt nevoiașe, dar fac parte dintr-o anumită categorie, primesc aceste beneficii. Așadar, este fundamental pentru România să transforme sistemul de asistență socială pentru a-i ajuta cu adevărat pe oamenii cei mai săraci. Iar acest lucru îl face VMI. VMI, prin combinarea celor două sisteme anterioare (venit minim garantat și alocația pentru susținerea familiei – n.r.), urmărește să se concentreze cu adevărat asupra celor mai sărace familii. Începe cu un număr mic, ceea ce înseamnă că nu toți cei care au nevoie vor primi ajutor, dar există planuri concrete de extindere a VMI.

Cred că vorbim la început despre 160 000 de familii, care primesc acest ajutor, iar apoi se propune o creștere de până la 240 000, ceea ce va însemna mai mult de un milion de persoane. Acest lucru va fi semnificativ pentru România. Cred că VMI este forma potrivită adusă la momentul potrivit, ce permite ca aceste beneficii – spunem noi la Banca Mondială – să fie țintite, ceea ce înseamnă că ele se adresează de fapt persoanelor care au cu adevărat nevoie de ele. VMI face acest lucru, iar programele anterioare nu. Așadar, este un progres important.

Venitul minim de incluziune (VMI) în cifre

Ținta asumată de Romania prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este de a atinge 245.700 de familii suplimentare (față de nivelul inițial) eligibile pentru a beneficia de schema VMI îmbunătățită.

VMI vine cu un nou mod de calcul. De exemplu, pentru familiile în care venitul pentru fiecare membru este de până-n 275 de lei pe lună, ajutorul maxim va fi de 428 de lei. În cazul unei familii monoparentale creşte la 480 de lei.

Dacă venitul pentru fiecare membru trece de 275 de lei, dar nu depășește 700 lei, suma maximă primită va fi de 340 în cazul unei familii cu doi părinți. În situația în care este doar un singur părinte, ajutorul maxim o să fie de 430 de lei.

Totuși, banii nu vin fără condiții. Beneficiarii trebuie să fie activi în căutarea unui loc de muncă şi să dovedească asta sau să presteze diferite activități în folosul comunităţii. Dacă au copii, aceştia trebuie să meargă la școală.

Schimbări și pentru persoanele cu dizabilități

Laura Culiță: Banca Mondială a sprijinit România în reformarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități. Ce ne puteți spune despre aceste programe?

Michal Rutkowski: Modul corect de a te gândi la dizabilitate este din prisma dizabilității funcționale. Ce poți face și ce nu poți face, având în vedere dizabilitatea ta. Fără degete, nu poți fi pianist, dar poți face multe alte lucruri. Nu poți fi șofer dacă ești orb, dar poți face multe alte lucruri. Așadar, dizabilitatea funcțională este o reformă fundamentală care se produce în multe țări, în noile țări membre ale Uniunii Europene, iar acum se produce și în România.

Astfel, noul sistem de evaluare a dizabilității, așa cum este dezvoltat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, cu asistența tehnică din partea Băncii Mondiale, se îndreaptă spre acest concept de dizabilitate funcțională, care, în opinia noastră, ar permite o evaluare mult mai realistă referitoare la care dintre persoanele cu dizabilități pot lucra și unde pot lucra. Punctul esențial este participarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.

Nu există motive pentru ca persoanele cu dizabilități să rămână izolate undeva, în spații rezidențiale, fără o activitate, pentru că ele pot face o mulțime de lucruri. Cred, așadar, că România tocmai ce schimbă cursul lucrurilor în acest moment, prin faptul că privește dizabilitatea dintr-o perspectivă nouă, prin prisma nevoilor individuale și se asigură că persoanele cu dizabilități primesc un sprijin care este, de fapt, adaptat la situația specifică.

Fiecare persoană cu dizabilități este diferită și de aceea, de fapt, unul dintre lucrurile la care lucrăm împreună cu Ministerul Muncii este aplicarea metodei managementului de caz. Fiecare persoană este diferită. Trebuie să aveți asistenți sociali și trebuie să puteți aplica metoda managementului de caz adaptată la nevoile persoanelor, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități. Cred că România abia acum face acest lucru, prin urmare, situația se va îmbunătăți din ce în ce mai mult.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"