Ce vrea Putin, de fapt, de la Europa. “Avem în fața noastră un adevărat inamic, care vrea să ne distrugă. Să nu fim orbi”
Rusia lui Vladimir Putin nu vrea să cucerească Europa cu armata, ci să o „finlandizeze”, adică să o transforme forțat într-o regiune neutră din punct de vedere militar, care să nu îi conteste autoritatea pe continent.
Afirmația îi aparține istoricului francez Thierry Wolton, una dintre cele mai respectate voci europene în analiza regimurilor totalitare.
“Avem în fața noastră un adevărat inamic”, a spus el avertizând că Europa riscă o dominație politică și economică a Rusiei.
Într-un interviu realizat de Cristian Leonte, el a explicat că amenințarea Rusiei nu trebuie înțeleasă exclusiv în termeni militari. Chiar dacă Moscova nu are mijloacele militare de a invada întreaga Europă, pericolul este unul mai subtil, dar la fel de periculos: influența economică, politică și cea asupra minților oamenilor.
Thierry Wolton: „Să nu ne ascundem după cuvinte, să nu fim orbi. Avem în fața noastră un adevărat inamic care vrea să ne distrugă. Distrugerea nu înseamnă neapărat o invazie. Nu are mijloacele să facă asta. Poate fi vorba de o dominație asupra minților, de o dominație economică. (…)
“E vorba să ajungem la o stare în care oamenilor nu le mai pasă. Ei continuă să își ducă viața normal, chiar dacă nu suntem liberi din punct de vedere politic. Dar suntem în siguranță, trăim bine... Principalul său scop este să nu existe o opoziție politică la proiectele sale”, a explicat istoricul francez.
Pentru ca planul său să reușească, Putin trebuie să decupleze SUA de Europa
Pentru ca acest plan să reușească, trebuie ca Europa să-și piardă protecția americană, a explicat Wolton.
“Obiectivul lui Putin, care din păcate este slujit astăzi de Donald Trump, este un vechi obiectiv al soveticilor: să obțină decuplarea între Europa și Statele Unite. Dacă reușește să facă această decuplare, dacă Statelor Unite nu le mai pasă de Europa și n-o mai protejează, Europa devine o pradă ușoară”, a spus el.
Potrivit lui Wolton, slăbiciunile Occidentului din ultimul deceniu au contribuit la consolidarea regimului Putin, în special după anexarea Crimeei, în 2014. Atunci, reacția timidă a statelor occidentale a transmis Kremlinului semnalul că poate merge mai departe.
Ce înseamnă „finlandizarea” Europei
„Finlandizarea” descrie situația Finlandei din timpul Războiului Rece: un stat independent - teoretic - dar care evita orice opoziție politică față de puternicul său vecin - Uniunea Sovietică, de teama represaliilor.
Deși nu era ocupată militar, Finlanda își adapta politica externă și internă pentru a nu deranja Moscova, asigurându-și astfel suveranitatea.
Cu alte cuvinte, a fost o strategie a Finlandei de a supraviețui și de a evita ocupația sovietică. În practică, acest lucru a însemnat autocenzura în presă și în cultură, dar și influența sovietică indirectă asupra politicii guvernului de la Helsinki, pentru a asigura o conducere "prietenoasă” cu Moscova.
După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, Finlanda a abandonat definitiv nealinierea sa militară de lungă durată și s-a alăturat NATO, marcând sfârșitul erei "finlandizării".
