Avertismentul îi aparține lui George Scutaru, fost consilier prezidențial și director general al New Strategy Center, think tank specializat pe securitate, apărare și politică externă.
„Trebuie să fim conștienți: dacă cumva frontul ucrainean s-ar prăbuși, dacă ar fi o evoluție negativă - deocamdată nu se pune problema de așa ceva - singura țară care avea de suferit ar fi România.
Polonia va rămâne cu rușii pe graniță la Kaliningrad, dar nu vor avea nici ei, nici finlandezii, o graniță mai mare cu rușii.
Singurii care ne-am putea trezi cu o graniță cu Federația Rusă am fi noi, fiindcă am avea graniță pe Dunăre. De asemenea, am putea avea o graniță pe Prut, fiindcă Moldova nu are armată, nu are o adâncime strategică să absoarbă un atac.
Și în cazul acesta, în cazul cel mai nefericit, coșmarul geostrategic al României ar fi o graniță de 850 de kilometri cu Federația Rusă, care va fi posibilă dacă Ucraina pierde războiul și Ucraina nu mai este ajutată.
De aceea întreb: cărui politician român îi convine o graniță de 850 km cu rușii? Fiindcă, istoric vorbind, noi niciodată nu am avut beneficii atunci când am fost pe graniță cu rușii”, a spus Scutaru, într-un interviu pentru Știrile PRO TV, realizat de Cristian Leonte.
“Rusia nu se va opri dacă ia Ucraina. Vrea ca NATO să se retragă din Europa de Est”
Scutaru avertizează că “este o abordare greșită să gândim că dacă Ucraina cedează sau capitulează, pacea se va rezolva”.
Rușii doresc “nu doar să discute ce se întâmplă cu Ucraina, dar doresc să discute ce se întâmplă și cu securitatea în Europa”.
George Scutaru: “Vreau să vă reamintesc cererile făcute de Rusia în 17 decembrie 2021, înainte de începerea invaziei din februarie 2022, când au cerut atât americanilor, cât și NATO, retragerea oricărei infrastructuri militare din statele NATO care au devenit membri ai Alianței după 1997.
Atunci au devenit membre ale NATO Polonia, Cehia și Ungaria, iar ulterior am devenit și noi membri NATO. Deci asta ar însemna, practic, un drept de veto din partea Rusiei asupra securității în Europa.
Deci problema este mult mai serioasă decât credem, pentru că nu este vorba de un conflict între Rusia și Ucraina. Să nu credem că dacă cumva, așa cum mulți europeni au înțeles greșit, dacă Rusia cucerește Crimeea, apetitul de cucerire al lui Putin este rezolvat și Rusia nu va mai ataca.”
“Clasa politică nu înțelege pericolul care ne paște”
Scutaru pune sub semnul întrebării capacitatea clasei politice din România de a înțelege pericolul în care se află țara, în contextul războiului de la graniță.
“De multe ori stau și mă întreb dacă noi înțelegem ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina și ce capacitate avem de a ne adapta la modul în care Rusia duce război.
Și vă dau un exemplu concret. În februarie 2025, NATO a fondat un centru de excelență în Polonia, dedicat lecțiilor învățate din Ucraina. Vin ofițeri ucraineni și ne spun nu doar ce fac ei, spun celor din NATO ce fac rușii. Nici până acum România nu are un singur ofițer, fiindcă nu știm cum să aprobăm plafoanele, salarizarea.
De multe ori noi ne comportăm de parcă discuția cu dumneavoastră s-ar purta la Lisabona sau la Madrid, și am avea luxul a 3.000 de kilometri între noi și ruși și nimic nu se poate întâmpla. De multe ori clasa politică nici nu înțelege pericolul care ne paște”.
„Dacă Ucraina va pierde, acest război se va relua”
George Scutaru: „Noi suntem foarte vulnerabili la ceea ce înseamnă războiul cognitiv și presiunea din partea rușilor, cu tot felul de narative anti-ucrainene, nu neapărat pro-ruse, cât anti-ucrainene, anti-occidentale și defetiste. "Vrem pace cu orice preț".
Dar aici, "cu orice preț" înseamnă, de fapt, capitularea Ucrainei. Capitularea Ucrainei înseamnă, de fapt, graniță cu Federația Rusă. E foarte ușor să explici lucrul ăsta.
De asta suntem foarte vulnerabili. De pe tot flancul estic al NATO, România, din punctul meu de vedere, este cea mai vulnerabilă țară. Fiindcă nu avem o coeziune la nivel național, încrederea în instituții este foarte slăbită, uneori, cooperarea instituțională lasă de dorit. (...)
Interesul nostru este ca acest conflict să se încheie, dar să nu se încheie în condiții avantajoase doar pentru Rusia, fiindcă asta o va stimula să fie și mai agresivă. Nu vom avea decât o pace de câțiva ani. Dacă Rusia va avea satisfacție, dacă Ucraina va fi îngenuncheată, va pierde teritorii, acest război se va relua.”