„Vacanța de la istorie” s-a încheiat. Europa intră în 2026 sub presiuni externe majore și cu lideri slabi - Politico

Presiunea externă exercitată de Rusia asupra Ucrainei este tot mai mare, China subminează baza industrială a Uniunii Europene, iar Statele Unite, care, în prezent, amenință practic cu anexarea teritoriului unui aliat NATO, subminează regulile UE, un cadru care pare din ce în ce mai depășit într-o lume mult mai tranzacțională și mai puțin dispusă la cooperare, arată o analiză Politico.

În 2026, erodarea constantă a normelor pe care Europa s-a bazat va fi accentuată de problemele elitelor politice din interiorul blocului, în special a celor din Germania, Franța și Marea Britanie.

Războiul din Ucraina, una din principalele probleme ale UE

Cele mai mari riscuri existențiale pentru Europa vor veni din relația transatlantică. Pentru liderii europeni, menținerea implicării Statelor Unite în războiul din Ucraina a fost obiectivul-cheie pentru 2025. Iar cel mai bun scenariu posibil pentru 2026 este continuarea diplomației ad-hoc și a tranzacționalismului care au definit ultimele 12 luni. Totuși, dacă vor apărea noi tensiuni în această relație, în special în legătură cu Groenlanda, acest exercițiu de echilibristică ar putea deveni imposibil.

Anul începe, de asemenea, fără niciun semn de concesii din partea Rusiei în privința cererilor sale pentru un armistițiu și fără vreo disponibilitate de a accepta termenii planului în 20 de puncte elaborat de SUA, UE și Ucraina. Motivul este calculul președintelui rus Vladimir Putin potrivit căruia situația militară a Ucrainei se va deteriora în continuare, forțându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să capituleze în fața cererilor teritoriale.

Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor militare europene, achizițiile de armament american, finanțarea pentru Kiev și sancțiunile împotriva Rusiei, care vizează inclusiv sursele de venit din energie, ar putea contribui la menținerea status quo-ului de anul trecut. Dar acesta este, probabil, cel mai bun scenariu posibil.

Administrația Trump vrea să-și vadă favoriții la putere în Europa

Între timp, liderii europeni vor fi nevoiți să ignore public sprijinul Washingtonului pentru partidele de extremă dreapta, sprijin menționat explicit în noua strategie de securitate națională a SUA, în timp ce, în privat, vor face tot posibilul pentru a contracara un val anti-sistem la urne.

În mod particular, alegerile care urmează în Ungaria vor fi un test decisiv pentru capacitatea mișcării MAGA de a înclina balanța în favoarea afiliaților săi ideologici din Europa, în condițiile în care premierul populist și eurosceptic Viktor Orbán pare, pentru prima dată în 15 ani, vulnerabil la înfrângere.

Orbán a intrat într-o campanie frenetică de mobilizare a electoratului, semn că el și cercul său restrâns iau în calcul posibilitatea pierderii puterii. Rivalul său, Péter Magyar, care împărtășește originile sale conservator-naționaliste, dar nu este afectat de suspiciuni de corupție, reprezintă o amenințare reală. La aceasta se adaugă economia stagnantă și creșterea prețurilor. În timp ce strategiile electorale tradiționale, pomenile electorale, campanii de denigrare și alarmism legat de război, nu au dat rezultate pentru Orbán, o eventuală extindere militară a conflictului din Ucraina care să afecteze direct Ungaria ar putea reaprinde temerile alegătorilor și schimba dinamica politică.

Toate aceste provocări vor fi amplificate de slăbiciunea unor state precum Germania, Franța și Marea Britanie.

Erodarea centrului politic european este un proces care durează de cel puțin un deceniu. Însă Franța, Germania și Marea Britanie au intrat în 2026 cu guverne slabe și nepopulare, asediate de populismul de dreapta și de stânga, dar și de o administrație americană care le dorește prăbușirea. Deși niciuna nu se confruntă cu alegeri generale programate, toate trei riscă, în cel mai bun caz, paralizia și, în cel mai rău, destabilizarea. Iar cel puțin un lider, premierul britanic Keir Starmer, ar putea cădea în urma unei revolte interne în partid.

Evenimentul-cheie al anului în Marea Britanie va fi reprezentat de alegerile locale și regionale din luna mai. În prezent, Partidul Laburist riscă umilința de a se clasa pe locul al treilea în parlamentul galez, de a nu reuși să înlăture Partidul Național Scoțian în Scoția și de a pierde mandate în fața Verzilor și Reform UK la alegerile locale din Anglia. Deputații laburiști se așteaptă deja la o contestare oficială a leadershipului lui Starmer, iar șansele acestuia de a supraviețui par reduse.

Franța a intrat, la rândul său, în 2026 fără un buget adoptat pentru al doilea an consecutiv. Vestea relativ bună pentru președintele Emmanuel Macron este că guvernul minoritar condus de premierul Sébastien Lecornu va reuși, probabil, să ajungă la un acord bugetar care să vizeze o reducere modestă a deficitului până la sfârșitul lui februarie sau începutul lui martie. Cu alegerile prezidențiale la doar 16 luni distanță și cu alegeri locale programate pentru martie, apetitul opoziției pentru alegeri parlamentare anticipate a scăzut. Totuși, aceasta este limita maximă a optimismului, întrucât o Adunare Națională fragmentată va menține o stare de criză prelungită până la cursa din 2027.

În fine, deși economia Germaniei dă semne de o ușoară revenire în acest an, problemele sale structurale vor rămâne nerezolvate. Consumate de diviziuni ideologice, autoritățile de la Berlin, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, vor avea dificultăți în implementarea unor reforme ample. Iar odată cu cele cinci alegeri regionale care se apropie și care ar putea aduce scoruri mai mari pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, presiunea asupra guvernului federal va continua să crească.

Ce trebuie să învețe Europa în 2026

O lecție, adesea uitată în perioadele de liniște, se va reafirma în 2026: libertatea, stabilitatea, prosperitatea și pacea în Europa sunt întotdeauna fragile.

Vacanța de la istorie, oferită de Pax Americana și de cooperarea și integrarea excepționale de după Al Doilea Război Mondial, s-a încheiat oficial.

De acum înainte, relevanța Europei în noua ordine globală va fi definită de modul în care răspunde agresiunii hibride tot mai intense a Rusiei, de influența sa asupra diplomației privind războiul din Ucraina și de capacitatea de a-și crește competitivitatea, în timp ce gestionează ascensiunea extremei drepte și amenințările existențiale la adresa economiei și securității sale, venite din partea Rusiei, Chinei și Statelor Unite. De acest lucru va depinde dacă Europa va putea supraviețui.

Articol recomandat de sport.ro

Și-a prevestit Mircea Lucescu moartea? Declarația tulburătoare făcută în urmă cu doar șase luni