Cum vrea Guvernul să facă „curățenie în politica de proprietate a statului”. Gheorghiu: Sunt circa 185 de companii inactive
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, duminică, că ceea ce îşi propune Guvernul este să facă curăţenie în politica de proprietate a statului.
Ea a menţionat că sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declaraţii financiare şi pierderile acumulate de-a lungul anului şi la nivelul anului 2024, sunt undeva la 14 miliarde de lei.
“Această primă listă care conţine 22 de companii care vin din zona de energie, transporturi şi de la Ministerul Economiei reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului şi împreună cu AMEPIP. Este cea care răspunde de guvernanţa companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislaţia şi toate angajamentele noastre luate în relaţia cu OECD şi cu Comisia Europeană”, a spus vicepremierul Oana Gheorghiu, la TVR INFO, potrivit News.ro.
Ea a menţionat că aceste 22 de companii intră în acest flux în care facem o analiză serioasă a cifrelor.
”Nu e suficient să ne uităm la o companie să vedem că are pierderi. Trebuie să ne uităm de unde vin ele, de ce vine ele, care e cauza lor, e o cauză obiectivă, vine doar din proastă guvernanţă, vine din nişte motive care nu ţin neapărat de companie”, a afirmat Gheorghiu, adăugând că AMEPIP evaluează aceste companii.
Potrivit vicepremierului, câteva dintre aceste companii se află deja în faliment sau într-o formă de lichidare. ”Trebuie să vedem de ce nu se pot închide mai repede, pentru că rămânem de ani de zile cu cadavre din astea în listă şi le tragem după noi”, a explicat ea.
”Ce ne propunem este să facem curăţenie, să ne uităm la companii cât mai obiectiv cu putinţă, să facem curăţenie în politica de proprietate a statului. Statul trebuie să decidă ce trebuie să facă mai departe. Statul nu trebuie să fie proprietar de dragul de a avea această calitate, ci trebuie să fie proprietar în interesul public, să fie acţionar acolo unde este cu adevărat relevant, unde aduce un beneficiu pe termen lung cetăţenilor”, a mai explicat Oana Gheorghiu.
Potrivit Oanei Gheorghiu, din analiza globală a ceea ce a primit de la Ministerul de Finanţe, sunt în jur de 185 de companii care sunt complet inactive, nici nu mai au declaraţii financiare, şi ele mai există doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comersului, deci nu s-au închis efectiv.
”Asta trebuie să facem, să le curăţăm pe acestea, să închidem. Ele nu mai au active, nu mai au angajaţi, unele dintre ele sunt doar nişte clădiri rămase şi trebuie să vedem ce facem cu aceste lucruri”, a spus ea.
Oana Gheorghiu a menţionat că altele sunt companii cu pierderi.
”Trebuie să ne uităm de unde vin aceste pierderi, dacă aceste companii sunt cu adevărat viabile sau nu, dacă ele trebuie închise sau trebuie recapitalizate. Va reeişi din analiza profundă pe care o face AMEPIP. Sunt 230 de companii centrale, astea sunt cele mai importante şi la care avem cifrele cele mai mari, sunt companiile care asigură şi serviciile publice”, a menţionat Gheorghiu.
Ea s-a referit la Metrorex, despre care a spus că este o companie de care avem nevoie şi peste tot în lume, metroul merge pe subvenţie de la stat, nu se poate autofinanţa, dar, din nou, subvenţia asta trebuie gândită într-un anume fel şi trebuie eficientizată activitatea Metrorex.
”Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie, ce va face. E o companie care se luptă de mulţi ani cu pierderi, care lucrează pe o piaţă foarte concurenţială, dar care cred eu că trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activităţii, fie de sine stătător, printr-o bună guvernanţă, prin schimbarea modului în care se face guvernanţa acestei companii, fie, de ce nu, printr-un parteneriat. Dar toate aceste lucruri vor ieşi din analiză”, a arătat oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai declarat că peste 1200 de companii sunt companii în local, care ţin de Consilii Judeţene şi de primării.
”Sunt foarte multe. Eu m-am uitat puţin la ce se întâmplă în alte ţări, similare cu noi. Polonia cred că are între 300 şi 400 de companii de stat, la fel celelalte ţări. Toată lumea şi-a făcut curăţenie în zona asta, pentru că odată ce o companie are pierderi, înseamnă deficit de la bugetul statului. Pe termen lung asta înseamnă, practic, plătim noi cu toţii aceste pierderi. Şi atunci trebuie să vedem ce merită să păstrezi, ce are sens să păstrezi, ce e absolut necesar, care sunt domeniile strategice în care statul român trebuie să rămână”, a afirmat ea.
Gheorghiu a subliniat că este clar că în domeniul energiei statul are un rol important şi că în industria de apărare statul trebuie să fie actorul principal.
”Probabil că mai sunt alte domenii care vor reişi din strategia pe termen lung. Da, în rest, sunt lucruri la care statul trebuie să renunţe sau să lucreze într-un parteneriat care să asigure eficienţa de care avem nevoie”, a arătat ea.
Întrebată despre varianta privatizării pentru unele companii precum TAROM, Oana Gheorghiu a spus că ”privatizarea poate să însemne listare la bursă sau un parteneriat public-privat care să-ţi aducă exact zona asta de bună guvernanţă şi zona de eficienţă şi să foloseşti mai bine activele pe care le ai.
”Privatizarea poate să însemne şi o vânzare, dacă asta reiese din analiză, că ar fi cea mai bună soluţie. Şi cred că trebuie să ne gândim la privatizarea asta, nu la sintagma aia că ne vindem ţara, că ne luptăm cu asta şi ne-am luptat de-a lungul timpului, ci ne gândim la cum folosim mai bine ceea ce avem. Pentru că în momentul ăsta, aşa cum arată cifrele, avem lucruri, dar pe care nu le folosim în beneficiu nostru, ci tot creăm pierderi care înseamnă, de fapt, costuri pentru fiecare cetăţean. Dar e greu să ne pronunţăm înainte de a face o analiză”, a arătat vicepremierul.
Întrebată care sunt pierderile statului cu aceste companii, Oana Gheorghiu a spus: ”Pierderile acumulate de-a lungul anului şi la nivelul anului 2024, ne uităm la cifre, că pe acestea le avem de la Ministerul de Finanţe, erau undeva la 14 miliarde de lei. Deci nu sunt doar pierderile din anul 2024, ci sunt toate pierderile cu care vin companiile din spate”.
Potrivit Oanei Gheorghiu, unele companii au capital negative iar asta înseamnă că pierderile pe care le-au acumulat sunt mai mari decât capitalul propriu pe care-l deţin.
”Acestea sunt companii cu risc foarte mare. Deci sunt, practic, companii care, potrivit legii, ar trebui să fie deja în insolvenţă. Fiind însă unele dintre ele companii strategice, trebuie ca statul să se uite cu mare atenţie şi să ia decizii importante”, a afirmat vicepremierul.
