Volodimir Zelenski anunță că vrea să rezolve „problemele istorice” cu România, Polonia, Ungaria

62248971

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat unor mass-media ruse independente că doreşte să coopteze şi ţările vecine, inclusiv România, într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor.

Zelenski a spus că printre punctele aflate pe masa negocierilor privind un acord de pace se numără și protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de „respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”, potrivit Agerpres.

Citește aici LIVE UPDATE | Războiul din Ucraina, ultimele informații. Ziua 35

„Respect limbile națiunilor vecine - sunt interesat de un astfel de acord, vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România - avem multe probleme istorice diferite. România și ala mai departe... Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a spus preşedintele ucrainean.

Interviul a fost acordat postului de televiziune Dojd, website-ului Meduza (ambele fiind anti-Kremlin şi au fost blocate în Rusia după declanşarea războiului în Ucraina) şi cotidianului Kommersant. Agenţia Federală pentru Supravegherea Comunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, a cerut mass-media ruse să nu publice interviul cu Zelenski, avertizându-le că, în caz contrar, vor fi sancţionate.

Zelenski, într-un discurs din 2020: ”Bucovina de Nord a fost ocupată de români”

Volodomir Zelenski a spus într-un discurs oficial din 2020, de Ziua Unității și Libertății Ucrainei, că ”Bucovina de Nord a fost ocupată de români”, o poziție ce a trecut nesancționată de România, care o susține acum ferm în fața agresiunii ruse.

România susține necondiționat Ucraina în fața agresiunii ruse, atât la nivel declarativ, diplomatic, în acord cu tratatele internaționale, cât și practic, prin ajutoarele trimise civililor din zonele de conflict, precum și pregătirile pe care le face pentru a primi zeci sau sute de mii de migranți ucraineni, în cazul izbucnirii unui război.

De cealaltă parte, însă, Ucraina are o cu totul altă abordare față de România, unul dintre cei mai importanți susținători ai săi.

Astfel, în discursul oficial al președintelui Volodimir Zelenski de pe 22 ianuarie 2020, de Ziua Unității și Libertății Ucrainei, șeful statului vecin a declarat, cu subiect și predicat, că ”Bucovina de Nord a fost ocupată de români” în 1918.

”Am tras vreo concluzie din această poveste?”, se întreba apoi retoric Zelenski, preluat la acea dată și de agenția Agerpres.

Discursul în limba engleză se află și acum postat pe site-ul Președinției Ucrainei, alături de un video în limba ucraineană.

 

”Cu exact 101 de ani în urmă, a avut loc unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria statalităţii ucrainene şi a luptei pentru eliberarea naţională. ”Visele seculare pe care cei mai buni fii ai Ucrainei le-au trăit şi pentru care au murit au devenit realitate”. Acesta este un citat din Actul Zluki, care a anunţat reunificarea într-un stat unic, independent şi care a fost proclamat de liderii RPU (Republica Populară Ucraineană - n.r.) şi RPUO (Republica Populară a Ucrainei Occidentale - n.r.) pe 22 ianuarie 1919 în piaţa Sofia din Kiev. În toate colţurile Ucrainei acest fapt a fost primit cu entuziasm şi inspiraţie: în sfârşit exista şansa de a construi o ţară unită şi independentă. Din păcate ea a fost irosită. Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte. Curând RPU a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost ocupat de trupele poloneze. Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia. Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici”, a spus şeful statului ucrainean în discursul de pe site-ul preşedinţiei.

”Sunt ucrainean. Pentru că trăiesc conform legii. Întotdeauna gata să îmi protejez patria când este nevoie. Sunt un model de comportament pentru spaţiul post-sovietic: în apărarea drepturilor mele, protejarea libertăţii de exprimare, statul de drept, societatea civilă, toleranţă zero pentru corupţie. Sunt ucrainean. Pentru că sunt un cetăţean responsabil. Îmi plătesc impozitele”, a mai spus atunci preşedintele ucrainean.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Bernadette Szocs a întors toate privirile la plajă! Cum se relaxează campioana noastră - https://pro-link.ro/VNa
FOTO Bernadette Szocs a întors toate privirile la plajă! Cum se relaxează campioana noastră - https://pro-link.ro/VNa
Citește și...
Război în Ucraina, ziua 35. Sinteza evenimentelor. Bombardamentele nu s-au oprit la Cernigău, cum au promis rușii

Război în Ucraina, ziua 35. Sinteza evenimentelor de astăzi. Bombardamentele rusești nu s-au oprit la Cernigău, în nordul Ucrainei, deşi Rusia a promis o reducere drastică a operaţiunilor militare în zonă.    

Donald Tusk spune despre Viktor Orban că este pro-Putin. ”O izolare nu prea splendidă”

Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European, a declarat despre premierul maghiar Viktor Orban că este ”pro-Putin”, opinând în acest context că este vorba despre ”o izolare nu atât de splendidă”.

În Mariupol, orașul ras de pe suprafața pământului de ruși, mai sunt 160.000 de oameni. Înjurătura devenită slogan național

O schimbare majoră de strategie, aşa numesc oficialii americani noul plan al Kremlinului de a-şi reduce activitatea militară în jurul a două oraşe mari din Ucraina - Kiev şi Cernigău.  

Recomandări
Motivarea CCR în cazul „amendamentului Fritz”. De ce consideră că pierderea mandatului nu este o sancțiune retroactivă

Curtea Constituțională motivează că pierderea mandatului de către aleșii aflați deja într-o situație de incompatibilitate nu reprezintă o sancțiune retroactivă, după cum arată un un document publicat CCR.

Care sunt principalele modificări din noua variantă a legii salarizării. Bolojan a promis, iar, că niciun venit nu va scădea

Ultimul proiect al legii salarizării aduce o creștere a bugetului pentru lefurile anului viitor cu aproape jumătate mai mare decât varianta anterioară. Ar putea primi bani în plus unii bugetari din sănătate, educație și alte domenii. 

Arme îngropate lângă Berlin. Unul dintre ucrainenii arestați când pregăteau un incendiu în București este suspect principal

Unul dintre ucrainenii arestați în toamna trecută la București, chiar în momentul în care se pregătea să incendieze sediul unei companii de curierat, este principalul suspect într-o conspirație investigată de autoritățile din Berlin.