Război în Ucraina, ziua 35. ONU: Peste 1.000 de civili au fost uciși în Ucraina

Ministerul rus al Apărarii anunță că, joi, de la ora 10:00 va înceta focul în Mariupol și Zaporojie pentru evacuarea civililor, notează Nexta. 

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a transmis că aproximativ 1.000 de luptători ai grupului Wagner se află acum în regiunea Donbas din Ucraina.

Pagubele cauzate de bombardamentele continue ale Rusiei asupra orașului Mariupol sunt „devastatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unei conferințe la Pentagon, susținute miercuri.

„Locul este decimat din punct de vedere structural de atacurile aeriene rusești”, a spus Kirby, conform CNN.

Și The Guardian transmite că Putin ar fi fost mințit de consilierii săi. Spre deosebire de CNN, care cita surse, jurnaliștii The Guardian îl citează pe Kate Bedingfield, directorul de comunicații la Casa Albă, care a declarat că „Avem informații că Putin s-a simțit indus în eroare de armata rusă, ceea ce a dus la tensiuni persistente între el și conducerea sa militară”. „Credem că Putin este dezinformat de consilierii săi despre cât de prost se comportă armata rusă și despre cum economia rusă este paralizată de sancțiuni, deoarece consilierii săi seniori le este prea frică să-i spună adevărul”, a punctat el. 

Un oficial ucrainean a confirmat că un depozit de petrol a fost lovit în atacul din Dnipro și că nu au existat victime, informează The Guardian. 

Putin i-a spus lui Scholz că gazele pot fi plătite încă în euro, potrivit Berlinului

Guvernul german a indicat că preşedintele rus, Vladimir Putin, l-a asigurat, miercuri, pe cancelarul Olaf Scholz că Europa poate continua să plătească gazele ruseşti în euro şi nu în ruble, aşa cum ordonase recent Moscova, relatează France Presse.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a indicat că Putin l-a asigurat pe Scholz că plăţile Europei luna viitoare "vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni" şi că aceasta se va ocupa de conversia în ruble.

Hebestreit a adăugat că preşedintele Putin subliniase că "nimic nu se va schimba pentru partenerii contractuali europeni" când noul sistem de plăţi cerut de Moscova va intra în vigoare la 1 aprilie, conform Agerpres.

Google susține că hackerii ruși au încercat recent să pătrundă în rețelele NATO și ale armatelor unor țări din estul Europei. Atacul a fost lansat de un grup din Rusia numit Coldriver sau Callist, dezvăluie Google, conform Al Jazeera.  Raportul nu spune care armate au fost vizate în ceea ce Google a descris drept ”campanii de phishing a acreditărilor”.

Miercuri, 1.530 de locuitori din Mariupol și locuitori ai așezărilor din regiunea Zaporojie s-au autoevacuat, potrivit lui Kirill Timoșenko, șef adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei, notează Nexta. 

Tătarii cer restituirea Crimeei Ucrainei, o ”condiţie obligatorie” în negocierile ruso-ucrainene

Reprezentanţi ai tătarilor din Crimeea cer ca restituirea Ucranei a acestei peninsule anexate de către Rusia în 2014 să fie una dintre condiţiile pe care Kievul să le impună în cadrul negocierilor cu Moscova în vederea unei încetări a conflictului armat, relatează AFP.

Medjlis, Adunatra tradiţională a acestei comunităţi musulmane turcofone, instalată în Crimeea din secolul al XIII-lea, insistă, în urma unei reuniuni online, asupra faptului că restituirea Ucranei a acestui teritoriu este necesar să fie o ”condiţie obligatorie” în negocierile ruso-ucrainene, conform News.ro.

”Medjlisul tătarilor din Crimeea pleacă de la principiul că restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional, inclusiv Republica autonomă Crimeea şi Sevatopolul, trebuie să fie o condiţie obligatorie în vederea organizării unor negocieri oficiale între reprezentanţi ucraineni şi ţara agresoare, Federaţia rusă”, subliniază într-o postare pe Facebook preşedintele adunării, Refat Ciubarov.

Dnipro, un oraș c un milion de locuitori din Ucraina, a fost lovit de mai multe rachete. Nu s-a anunțat deocamdată care a fost ținta. Anterior, a fost lovit aeroportul din oraș, conform The Kyiv Independent. 

ONU transmite că peste 1.000 de civili au fost uciși în Ucraina, de la începutul războiului. Cu toate acestea, numărul real al morților este probabil să fie semnificativ mai mare. „Civilii suportă suferințe incomensurabile, iar criza umanitară este critică”, a transmis Michelle Bachelet, conform Sky News. De asemenea, ONU acuză Rusia de 24 de atacuri cu bombe cu dispersie în Ucraina.

CNN transmite că luptele grele au continuat, miercuri, la periferia Kievului, în ciuda anunțului despre retragerea forțelor ruse. Echipa știrilor CNN transmite că în suburbia Irpin s-au auzit în mod constant bombardamente și focuri de armă. 

Președintele rus, Vladimir Putin, l-a promovat pe Ramzan Kadyrov în funcția de general-locotenent pentru rolul său în invazia Ucrainei, notează The Guardian. 

Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a anunțat că numărul morților în urma atacului rusesc asupra clădirii administrației regionale din orașul Nikolaiev la 15 persoane, conform Al Jazeera.

CNN: SUA consideră că Putin este dezinformat de consilieri despre cât de prost se descurcă armata sa în Ucraina

„Credem că Putin este dezinformat de consilierii săi despre cât de prost se descurcă armata rusă și despre modul în care economia rusă este paralizată de sancțiuni, pentru că acestora le este prea frică să-i spună adevărul”, a spus un oficial american, pentru CNN. 

Sursa a precizat că este posibil ca Putin să se fi prins că este păcălit, ceea ce a dus la o ruptură între el și consilierii săi. 

”Putin nu ştia că armata sa recruta şi pierdea recruţi în Ucraina, ceea ce demonstrează o ruptură clară în fluxul de informaţii fiabile care ajung la preşedintele rus”, a adăugat sursa. 

Boris Johnson cere ''intensificarea sancţiunilor'' până la retragerea totală a trupelor ruse din Ucraina

Premierul britanic, Boris Johnson, a pledat, miercuri, pentru "continuarea intensificării sancţiunilor" împotriva Rusiei până la retragerea tuturor soldaţilor ruşi din Ucraina, relatează AFP şi EFE.

O încetare a focului în războiul dintre Rusia şi Ucraina nu ar fi un motiv suficient pentru ridicarea sancţiunilor impuse guvernului preşedintelui rus Vladimir Putin, a declarat Boris Johnson în faţa unei comisii parlamentare.

"În opinia mea, ar trebui să continuăm să intensificăm sancţiunile până la plecarea ultimului soldat rus din Ucraina", a adăugat el, citat de Agerpres. 

Întrebat dacă aceasta vizează şi Crimeea anexată de Moscova în 2014, Johnson a răspuns: "Aşa cum am spus, (până când) toate aceste trupe (ruseşti) vor părăsi Ucraina", conform EFE.

Prima inculpare a unui cetăţean ucrainean pentru "colaborare" cu forţele ruse

Parchetul ucrainean a anunţat, miercuri, prima inculpare a unui cetăţean pentru "colaborare" cu forţele ruse, în baza unei noi legi ce prevede pedepse de până la 12 ani de închisoare, relatează AFP, conform Agerpres.

Potrivit parchetului, inculpatul este un locuitor din Kramatorsk (estul Ucrainei), acuzat că, printr-o postare pe reţeaua TikTok la 25 martie, a "negat agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a chemat public la susţinerea deciziilor şi acţiunilor ilegale" ale Moscovei.

"Este vorba despre primul act de inculpare transmis tribunalului pentru fapte de colaborare", un capăt de acuzare introdus printr-o lege promulgată la 15 martie, a precizat parchetul pe mesageria Telegram.

Canalul TV4 din Suedia raportează că Rusia a intrat în mod deliberat în spațiul aerian suedez cu avioane echipate cu arme nucleare, pe 2 martie. 

Cel puţin 200 de oameni ar fi murit la Irpin, de la începutul conflictului

Cel puţin 200 de locuitori din Irpin, un orăşel de la periferia nord-vestică a Kievului, scena unor confruntări înverşunate, au fost ucişi de la începutul invaziei ruse în 24 februarie, a anunţat primarul localităţii, Oleksandr Markuşin, citat de AFP.

"În momentul de vârf al ostilităţilor, când bombardamentele durau întreaga zi, oamenii erau pur şi simplu îngropaţi în grădini sau chiar în parcuri. Cred că au murit, din păcate, în jur de 200 sau 300 de oameni", a spus primarul în cursul unei conferinţe de presă.

Active bancare ale oligarhilor ruşi în valoare de aproape 100 de milioane de euro, blocate în Germania de la începutul Războiului rus din Ucraina

Germania a blocat active bancare ale oligarhilor ruşi, pe teritoriul german, în valoare de aproape 100 de milioane de euro, de la începutul Războiului rus din Ucraina, anunţă miercuri Ministerul german al Finanţelor, relatează AFP. 

”Suma fondurilor îngheţate (...) este de 95.514.306,40 euro”, potrivit unui răspuns al ministerului, interpelat pe această temă de către un deputat din cadrul Partidului Die Linke (strânga), Pascal Meiser, notează News.ro.

Zelenski a vorbit în Parlamentul Norvegiei 

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut, miercuri, Norvegiei, al doilea furnizor de gaz natural al Europei, după Rusia, să suplimenteze livrările energetice către ţara sa şi Uniunea Europeană, transmite AFP.

"Puteţi aduce o contribuţie decisivă la securitatea energetică a Europei furnizând resursele necesare ţărilor Uniunii Europene şi Ucrainei", le-a transmis el, într-un discurs prin videconferinţă, deputaţilor şi miniştrilor norvegieni, care l-au aplaudat apoi îndelung în picioare.

În orașul Nikolaev a fost emisă o alertă de raid aerian, anunță Vitaly Kim, șeful Administrației Regionale de Stat Nikolaev, pe canalul de Telegram. 

Un soldat rus s-ar fi lăudat, într-o convorbire telefonică cu soția, cu produsele pe care le furase pentru ea dintr-o locuință din Ucraina, notează Pravda. El i-a spus că a furat “produse cosmetice, dresuri de firmă și tricouri de calitate”. La rândul său, femeia i-ar fi cerut să fure și un laptop și niște haine sport. Soldatul i-a povestit soției că proprietarii casei păreau înstăriți, că era un loc frumos și aveau lucruri de calitate și chiar și o saună. 

Crucea Roșie a confirmat că una dintre clădirile sale, din Mariupol, a fost bombardată, conform Sky News. Reprezentanții Crucii Roșii spun că nu au informații despre victime. 

Ucraina: O maternitate din Mariupol, evacuată cu forţa către Rusia

Primăria din Mariupol acuză miercuri o evacuare forţată, către Rusia, a unei maternităţi din acest oraş asediat, situat în sud-estul Ucrainei, unde altă maternitate a fost bombardată de către ruşi la 9 martie, relatează AFP.

”Peste 70 de persoane, femei şi personal medical, au fost luate cu forţa de către ocupanţi de la Maternitatea nr. 2, din districtul de pe malul stâng”, anunţă într-un mesaj postat pe Telegram primarul, conform News.ro.

Rușii au lovit o clădire a Crucii Roșii din Mariupol, conform avocatului poporului ucrainean Lyudmyla Denisova.

În Mariupol, ocupanții au vizat clădirea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Avioanele și artileria inamice au tras asupra unei clădiri marcate cu o cruce roșie pe fond alb, indicând prezența răniților, a civilor sau a ajutoarelor umanitaere, a transmis aceasta, citată de The Guardian, care notează că nu a reușit să verifice în mod independent informațiile. 

Avocatul Poporului a precizat că nu există deocamdată informații cu privire la victime.

“Aceasta este o altă crimă de război a armatei ruse, conform Curții Penale Internaționale și o încălcare gravă a Convențiilor de la Geneva din 1949. Până acum, singurii care au bombardat clădirile și vehiculele marcate cu cruci roșii au fost trupele Germaniei lui Hitler. Fac un apel comunității mondiale să condamne acțiunile barbare ale țării ocupante în bombardarea clădirii CICR și să ia măsuri pentru a pune capăt războiului sângeros de pe teritoriul Ucrainei cât mai curând posibil”, a continuat Avocatul Poporului.

Norvegia trimite mai multe arme antitanc Ucrainei

Ministrul Apărării din Norvegia a anunțat că va dona încă 2.000 de arme antitanc M72 Ucrainei, ridicând numărul total de arme trimise la 4.000, notează Al Jazeera.  

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) susține că a reținut 60 de oameni - pe care îi descrie drept “susținători ai grupului neonazist ucrainean” – și că a confiscat 23 de arme din diverse regiuni din Rusia. Al Jazeera amintește că Moscova a spus că „denazificarea” este unul dintre scopurile sale în Ucraina, susținând că „naziștii” anti-ruși au mare influență la Kiev, fără a furniza nicio dovadă pentru afirmațiile sale. 

Ucraina acuză Rusia că eliberează în Marea Neagră mine preluate din stocurile ucrainene din Crimeea

Minele navale care plutesc în derivă în Marea Neagră sunt eliberate de Rusia, a acuzat miercuri într-o declaraţie Ministerul ucrainean de Externe, relatează agenţia DPA, conform Agerpres.

''S-a stabilit că acestea sunt mine navale, care, la începutul anului 2022, nu figurau în registrele Forţelor Navale ale Forţelor Armate Ucrainene'', se arată în această declaraţie. Minele care plutesc acum în Marea Neagră au fost confiscate de ruşi la Sevastopol în timpul anexării Crimeii în anul 2014 şi acum sunt eliberate în mare pentru a păta reputaţia Ucrainei, mai susţine MAE de la Kiev.

Preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a anunţat, miercuri, că liderul ucrainean Volodimir Zelenski va susţine un discurs în Parlamentul României.

Zelenski se va adresa aleșilor români săptămâna viitoare. 

Rusia a salutat, miercuri, cererile în scris ale Kievului de încetare a conflictului din Ucraina, dar precizat că încă nu există semne cu privire la un progres în relaţiile celor două ţări, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că Rusia nu a observat nimic cu adevărat promiţător sau care să pară un progres în ceea ce priveşte negocierile cu Ucraina şi a spus că urmează o perioadă lungă de muncă.

”Un aspect pozitiv este că partea ucraineană a început cel puţin să formuleze şi să pună pe hârtie ceea ce propune în mod specific. Până acum nu am reuşit să obţinem acest lucru”, a spus Peskov, conform BBC.

”În rest, nu putem (...) să afirmăm în prezent că au existat progrese, ceva foarte promiţător”, a mai spus el, potrivit agenţiei de ştiri Interfax.

Legea marţială în vigoare în Ucraina presupune implicit şi o prohibiţie asupra alcoolului, situaţie care a dus la paralizarea activităţii la fabrica de bere din cel mai important oraş din vestul ţării, Lvov, companie care sprijină acum eforturile de război ale statului ucrainean, transmite miercuri EFE.

Cocteiluri Molotov, hrană pentru refugiaţii care au fugit din calea violenţelor sau tricouri pentru strângerea de fonduri pentru forţele armate sunt doar câteva dintre activităţile pe care le desfăşoară în prezent fabrica de bere artizanală Pravda, situată într-o zonă populară de la periferia oraşului Lvov, unde funcţionează şi un restaurant cu mai multe bucătării şi există câteva săli pentru activităţi culturale.

"Acum simt că datoria noastră este să ajutăm oamenii care vin la Lvov pentru că locuinţele lor au fost şterse de pe faţa pământului. Trebuie să facem tot ceea ce este posibil ca să-i ajutăm, şi ei sunt tot ucraineni. Niciodată nu ştii ce-ţi aduce ziua de mâine", a declarat pentru agenţia de presă spaniolă Taras Maselko, coordonator de relaţii publice la Pravda (Adevărul - n.r. EFE).

În primele zile de război, lucrătorii de la fabrică au folosit sticlele pe care le aveau la dispoziţie pentru a produce cocteiluri Molotov pe care le-au distribuit apoi Forţelor de Apărare Teritorială, un corp militar format din rezervişti şi voluntari care au ca obiectiv protejarea instituţiilor publice şi a infrastructurilor strategice.

"În mai puţin de o săptămână, am produs peste 2.000 de cocteiluri Molotov, mult mai multe decât era nevoie. Deocamdată ne-am oprit", spune Taras, arătând spre zecile de artefacte depozitate încă în clădire, pe care sunt lipite etichetele celei mai populare beri produse de Pravda, "Putin Huilo" ("Tâmpitul de Putin" - n.r. EFE).

În paralel cu producţia de cocteiluri Molotov, în bucătăria fabricii Pravda se pregătesc feluri de mâncare pentru miile de refugiaţi care au ajuns la Lvov după ce au fugit din regiunile cele mai afectate de război, precum Kiev, Harkov, Mariupol, Mikoaiv sau Zaporojie. Unii refugiaţi au trecut frontiera în Polonia, la doar 80 de kilometri distanţă de Lvov, dar mai bine de 200.000 au rămas în oraş, adăpostiţi în centre şcolare, stadioane sau cămine studenţeşti.

Negocierile dintre Rusia şi Ucraina ”au progresat, cu siguranţă”, deoarece pentru prima dată de la începutul negocierilor, delegaţia rusă a ascultat ce a avut de comunicat partea ucraineană. Cu toate acestea, Ucraina nu va ceda ”niciun centimetru” din teritoriu, iar armata rusă nu şi-a retras trupele din Kiev, şi Cernihiv, potrivit lui Ihor Zhovkva, directorul adjunct al Biroului Preşedintelui Volodimir Zelenski, relatează BBC.

Oficialul ucrainean a spus că pentru prima dată de când au început negocierile ruso-ucrainene, în cadrul negocierilor de la Istanbul, delegaţia rusă a ascultat partea ucraineană, în loc să dea ultimatumuri şi să îşi expună condiţiile.

Trei coridoare umanitare de evacuare a locuitorilor din Ucraina au fost anunţate pentru miercuri

Ucraina şi Rusia au convenit asupra a trei culoare umanitare de evacuare a cetăţenilor pentru miercuri, a anunţat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk. Un culoar umanitar a fost stabilit pentru evacuarea locuitorilor din Mariupol şi livrarea de ajutor umanitar către Berdeansk, o rută pentru livrarea ajutorului umanitar şi evacuarea locuitorilor din Melitopol şi o altă rută pentru o coloană de vehicule personale de la Enerhodar spre Zaporojie, relatează CNN.

”Convoaiele de autobuze şi camioane cu ajutor umanitar au părăsit deja Zaporojie”, a spus ea într-o înregistrare video, miercuri.

”Cerem ca forţele de ocupaţie să îşi respecte angajamentele şi să permită coloanelor umanitare să treacă prin puncte de control”, a mai ea.

Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a anunţat miercuri o ordine mondială "multipolară, justă şi democratică" în parteneriat cu China, în timpul primei sale vizite în această ţară de la invadarea Ucrainei, relatează AFP.

"Trăim o etapă foarte serioasă în istoria relaţiilor internaţionale", a declarat şeful diplomaţiei de la Kremlin, la începutul unei întrevederi bilaterale cu omologul său chinez, Wang Yi, în provincia Anhui din estul Chinei.

"Sunt convins că la finalul acestei etape situaţia internaţională va fi net mai clară şi că noi, împreună cu dvs. şi cu partenerii noştri, ne vom îndrepta spre o ordine mondială multipolară, justă, democratică", i-a spus el ministrului chinez.

La rândul său, Wang Yi a declarat că relaţiile dintre China şi Rusia "au trecut testul turbulenţelor internaţionale" şi continuă să se dezvolte ferm, a relatat Phoenix TV, citată de Reuters.

Într-un comunicat de presă transmis de Ministerul de Externe rus şi citat de agenţia Interfax se menţionează că, la întâlnirea celor doi oficiali, Rusia şi China au convenit să îşi consolideze cooperarea, în contextul a ceea ce Moscova numeşte "condiţii internaţionale dificile".

Statul Major al armatei ucrainene consideră că trupele ruse se regrupează pentru a-şi concentra eforturile în estul Ucrainei şi că "aşa-zisa retragere a trupelor" Moscovei poate fi o rotaţie a anumitor unităţi, potrivit ultimului raport de război dat publicităţii în cea de-a 35-a zi a invaziei ruse, transmite miercuri EFE.

Conform raportului, citat de agenţia ucraineană Ukrinform, "unităţi separate ale forţelor armate ale Federaţiei Ruse continuă să se retragă din regiunile Kiev şi Cernigău. Există unele semnale că trupele ruse se regrupează pentru a-şi concentra eforturile în direcţia est".

Deocamdată - transmite Statul Major ucrainean - aşa-zisa "retragere de trupe" poate fi o rotaţie a anumitor unităţi, care are ca obiectiv să păcălească liderii militari ai forţelor armate ale Ucrainei şi să lase impresia greşită că Rusia nu intenţionează să încercuiască Kievul.

Uniunea Europeană va trebui să plătească în ruble dacă vrea gaz rusesc, a atenţionat miercuri preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, avertizând de asemenea că şi exporturile de petrol, cereale, metale, îngrăşăminte, cărbune şi cherestea vor fi vândute în curând pe ruble, informează Reuters.

După ce Occidentul a impus sancţiuni drastice împotriva Rusiei în urma invaziei din Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ca exporturile de gaz natural spre Europa şi SUA să fie achitate în ruble.

Miniştrii energiei ai ţărilor din Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări ale lumii (G7) au respins cererea de plăţi în ruble, a declarat ministrul german Robert Habeck. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus la rândul său lui Vladimir Putin că acest lucru nu ar fi posibil.

"Dacă vreţi gaz, găsiţi ruble", a transmis miercuri, într-o postare pe o reţea socială, Viaceslav Volodin. "Mai mult decât atât, ar fi corect - acest lucru este benefic pentru ţara noastră - să fie extinse listele de produse care să fie plătite în ruble, pentru a include: îngrăşăminte, cereale, ulei de gătit, ţiţei, cărbune, metale, cherestea, etc.", a adăugat el.

Preşedintele Volodimir Zelenski se va adresa joi Parlamentului Australiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa Parlamentului Australiei joi, prin intermediul unei legături video, a fost informat Parlamentul australian, conform Reuters.

Ministrul australian al Ocupării Forţei de Muncă, Stuart Robert, a declarat că Zelenski se va adresa organului legislativ prin intermediul unei legături video, la ora 17.30, ora locală (10.30, ora României).

Guvernul australian nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Australia a furnizat Ucrainei echipamente de apărare şi asistenţă umanitară şi a impus o interdicţie a exporturilor oxidului de aluminiu şi minereuri de aluminiu, inclusiv bauxită, către Rusia.

De asemenea, Australia a impus un total de 476 de sancţiuni pentru 443 de persoane, inclusiv oameni de afaceri apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, şi 33 de entităţi, inclusiv cea mai mare parte a sectorului bancar al Rusiei şi toate entităţile responsabile pentru datoria suverană a ţării.

Ministerul britanic al Apărării: Unităţile ruse care au suferit pierderi grele s-au întors în Rusia şi Belarus pentru a se reaproviziona şi a se reorganiza

Unităţile ruse care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost forţate să se întoarcă în Rusia şi Belarus pentru reaprovizionare şi reorganizare, a comunicat Ministerul Apărării al Marii Britanii, conform Reuters.

Serviciile de informaţii militare britanice au anunţat, miercuri, că unităţile ruse care au suferit pierderi grele în Ucraina au fost forţate să se întoarcă în Rusia şi în Belarus, în efortul de a se reorganiza şi aproviziona.

”O astfel de activitate pune o presiune suplimentară asupra logisticii deja tensionate a Rusiei şi demonstrează dificultăţile pe care le întâmpină Rusia în reorganizarea unităţilor sale în zonele avansate din Ucraina”, a comunicat Ministerul britanic al Apărării.

Ministerul Apărării al Marii Britanii adaugă că forţele ruse vor compensa, probabil, capacitatea redusă de manevră la sol prin atacuri de artilerie în masă şi rachete.

Un birou al misiunii UE din Ucraina a fost atacat de forțele ruse

Un birou al Misiunii Uniunii Europene de consiliere în Ucraina (EUAM) a fost bombardat de către forţele ruse, a anunţat marţi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, informează dpa.

''Astăzi, Misiunea UE de consiliere în Ucraina (EUAM) a obţinut informaţia credibilă conform căreia sediul biroului din Mariupol a fost lovit recent de bombardamentele ruse. Biroul şi echipamentele EUAM au suferit pagube majore. Niciun membru sau contractor al Misiunii nu a fost rănit'', a afirmat Josep Borrell într-o declaraţie.

El a condamnat ferm aceste atacuri, precum şi orice atacuri îndreptate împotriva civililor şi infrastructurii civile.

''Cerem Rusiei să pună capăt imediat ofensivei sale militare şi să-şi retragă necondiţionat toate forţele şi echipamentul militar de pe întregul teritoriu al Ucrainei, aşa cum au solicitat rezoluţiile Adunării Generale a ONU şi a dispus Curtea Internaţională de Justiţie'', adaugă declaraţia Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.

Washingtonul avertizează cetăţenii americani din Rusia că riscă să fie arestaţi în mod arbitrar

Cetăţenii americani din Rusia riscă să fie arestaţi în mod arbitrar de către autorităţi, a avertizat marţi Departamentul de Stat, care şi-a reînnoit apelul de a nu călători în ţară sau de a o părăsi imediat, relatează AFP.

Departamentul de Stat a avertizat cu privire la "posibilitatea hărţuirii cetăţenilor americani” de către forţele de securitate ruse, "inclusiv arestare” şi "aplicare arbitrară a legii locale”, din cauza poziţiei Washingtonului cu privire la invazia rusă a Ucrainei şi a sancţiunilor impuse împotriva Moscovei.

Avertismentul a fost emis după ce starul american de baschet Brittney Griner a fost reţinută în Rusia de peste o lună. Ea a fost arestată pe 17 februarie, pe un aeroport din apropierea Moscovei cu "vaporizatoare şi un lichid cu un miros deosebit” de ulei de canabis, potrivit vămii ruse.

Considerată una dintre cele mai bune jucătoare din lume, Griner riscă până la zece ani de închisoare. Ea a fost plasată într-un centru de detenţie, de unde – printr-o decizie a unui tribunal rus – nu va putea fi eliberată înainte de 19 mai.

Peste 3,9 milioane de ucraineni au fugit de invazia Rusiei

Peste 3,9 milioane de ucraineni au fugit de invazia Rusiei în ţara lor, a anunţat ONU marţi, Crucea Roşie afirmând că refugiaţii sosesc epuizaţi şi se simt "fără speranţă", relatează AFP.

UNHCR, agenţia ONU pentru refugiaţi, a declarat că 3.901.713 ucraineni au fugit din ţară -- o cifră în creştere cu 38.916 faţă de actualizarea de luni.

Exodul "este fără precedent de la al Doilea Război Mondial în Europa, cu siguranţă în ceea ce priveşte viteza şi amploarea deplasării”, a declarat purtătorul de cuvânt al UNHCR, Matthew Saltmarsh.

Serghei Lavrov, în China, pentru o reuniune privind Afganistanul

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sosit în China pentru o întâlnire de două zile privind situaţia din Afganistan, a anunţat, miercuri, Ambasada Rusiei la Beijing.

Aceasta este prima vizită în China a şefului diplomaţiei de la Kremlin de la invadarea Ucrainei de către ţara sa, la 24 februarie.

Beijingul a refuzat de atunci să condamne intervenţia Moscovei, dar a denunţat în schimb sancţiunile occidentale împotriva Rusiei.

Pentagonul susţine că forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare", dar nu o "retragere reală"

Forţele ruse din jurul Kievului au început o "repoziţionare”, dar "nu o retragere reală", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, John Kirby, citat de AFP.

"Putem confirma că am văzut un număr mic de trupe care au început să se repoziţioneze”, a spus el reporterilor. Dar "trebuie să fim pregătiţi să vedem o ofensivă majoră împotriva altor zone ale Ucrainei” şi "asta nu înseamnă că ameninţarea împotriva Kievului a luat sfârşit”, a avertizat el.

"Marea majoritate a forţelor pe care le-au adunat lângă Kiev sunt încă acolo”, a spus John Kirby, iar asta "este o repoziţionare, nu o retragere reală".

Preţurile petrolului au scăzut marţi cu circa doi dolari pe baril după informaţiile pozitive legate de negocierile dintre Rusia şi Ucraina

Preţurile petrolului au scăzut marţi cu circa 2 dolari pe baril după informaţiile pozitive legate de negocierile dintre Rusia şi Ucraina pentru a pune capăt conflictului militar, deşi negociatorii de la Moscova au clarificat că acestea nu reprezintă o încetare a focului, transmite Reuters.

Cotaţiile petrolului au fost influenţate negativ şi de noile restricţii din China pentru a reduce răspândirea coronavirusului, care au provocat îngrijorări că cererea de combustibil ar putea fi afectată.

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 2,38 dolari, sau cu 2,1%, până la 110,10 dolari pe baril până la ora 17:42 GMT (20:00 ora României).

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI), de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 1,89 dolari, sau cu 1,9%, la 104,02 dolari pe baril.

Fiecare indicator de referinţă a scăzut cu 7% luni şi a scăzut din nou cu până la 7% marţi, înainte de a reveni de la minimele sesiunii.

Bilanţul atacului de la Nikolaiev a ajuns la 12 persoane ucise şi 33 rănite

Douăsprezece persoane au fost ucise, iar alte cel puţin 33 au fost rănite, marţi, într-un atac rus care a distrus în parte clădirea în care se află sediul administraţiei regionale de la Mîkolaiv, în sudul Ucrainei, potrivit unui nou bilanţ prezentat al serviciilor de securitate.

"Trupurile a 12 persoane au fost recuperate de la locul atacului şi 33 de persoane au fost rănite”, a anunţat serviciul de urgenţă a Ucrainei într-un comunicat pe Telegram.

Semnalele venind din discuţiile ruso-ucrainene de marti din Turcia sunt "pozitive", dar Ucraina nu "intenţionează să-şi relaxeze" eforturile militare, a declarat presedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP.

"Putem spune că semnalele pe care le auzim în cadrul negocierilor sunt pozitive, dar nu ne fac să uităm exploziile sau obuzele ruse", a spus el într-un mesaj video postat pe Telegram.

Dar "nu vedem niciun motiv să credem cuvintele rostite de diverşii reprezentanţi ai unui stat (Rusia) care continuă să lupte cu intenţia de a ne distruge", a temperat imediat Volodimir Zelenski.

"Situaţia nu a devenit mai uşoară, amploarea provocărilor nu s-a diminuat, armata rusă are încă un potenţial important pentru a continua atacurile împotriva statului nostru", a adăugat el.

În acest context, "nu este de aşteptat ca negocierile (între Kiev şi Moscova) să conducă la ridicarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse. Această problemă poate fi luată în considerare doar odată ce războiul s-a terminat şi ne-am recuperat ceea ce este al nostru", a avertizat preşedintele ucrainean.

După trei ore de discuţii la Istanbul, şeful delegaţiei ruse şi reprezentant al Kremlinului, Vladimir Medinski, a raportat "discuţii substanţiale" şi a asigurat că propunerile "clare" ale Kievului pentru un acord vor fi "studiate în scurt timp şi prezentate preşedintelui" Vladimir Putin.