Vladimir Putin, dominat de Recep Erdogan la întâlnirea de la Teheran. Președintele rus, ironizat de jurnaliști din țara sa

×
Publicitate

Vladimir Putin pare să-și fi găsit nașul. Aflat la Teheran, președintele turc Recep Erdogan l-a lăsat să-l aștepte 45 de secunde, iar liderul rus a făcut fețe-fețe.

În general, atitudinea lui Erdogan a fost una de superioritate, așa cum era Putin obișnuit să le facă el altora.

Pe de altă parte, americanii au promis Ucrainei chiar să-i instruiască pe piloții ucraineni, pentru a ajuta Kievul să clădească o viitoare forță aeriană modernă. Problema este că pentru instrucție ar trebui retrași piloți care se află acum în luptă.

Lăsat să aştepte în faţa camerelor de luat vederi, Vladimir Putin bâțâie de pe un picior pe altul, incapabil să-şi reprime grimase. 45 de secunde lungi cât o zi, în care țarul rus l-a aşteptat pe sultanul turc, la întâlnirea avută, marți seară, la Teheran.

Să vadă şi el cum e, şi-o fi zis Erdogan, dornic probabil să-i dea o lecţie. Când preşedintele turc a catadicsit să apară, Putin a zâmbit uşurat, parcă salvat dintr-o situaţie fără ieşire.

Şi asta n-a fost tot, preşedintele turc a avut toată seara o atitudine de şef binevoitor, ţinându-l protector pe Putin de după umeri. Diferenţa de statură dintre ei l-a şi ajutat să-l domine pe Putin.

Categoric n-a fost o seară bună pentru Vladimir Putin. Chiar şi jurnaliştii ruşi acreditaţi la Kremlin au ironizat paranoia notorie a liderului rus, care îl face să stea la distanţă de orice interlocutor. A făcut-o şi la Teheran, atât la trilaterala cu preşedinţii turc şi iranian, cât şi la discuţia cu ayatollahul Kamenei. Jurnaliştii ruşi au editat o fotografie, introducând în cadru faimoasa masă lungă de la Kremlin.

putin si erdogan

„Aşa apar asemenea fotografii comice: Putin stă ca un școlar, pe un scaun undeva în distanță. S-a vrut Ivan cel Groaznic, dar este Vova-paranoicul”, a comentat un opozant rus.

Pe de altă parte, la o scurtă întâlnire cu jurnaliştii, Putin a acuzat din nou Kievul că nu respectă înţelegerile.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „La negocierile ţinute la Istanbul a fost cât pe-aci să fie încheiat un acord de armistițiu, urma doar să înceapă aplicarea lui. Dar se ştie că, după ce trupele ruse s-au retras din centrul Ucrainei și de lângă Kiev, pentru a crea condițiile necesare, autoritățile ucrainene au refuzat să aplice înțelegerea care aproape fusese convenită.”

Cel puțin șase persoane au fost rănite, între care și un copil de doar câteva luni, după ce rachete de croazieră Kalibr lansate din Marea Neagră au lovit marginea Odesei.

La rândul ei, armata ucraineană menține amenințarea unei contra-ofensive în regiunea Herson.

Ucrainenii au bombardat și un pod peste Nipru din regiunea Herson, vital pentru aprovizionarea ori retragerea trupelor ruse. Civilii prinşi în mijlocul luptelor îşi fac curaj să fugă.

„Am mers pe jos, apoi am trecut râul cu o barcă gonflabilă. Apoi am mers din nou pe jos, pe urmă cu o mașină, un autobuz, până aici.” spune un locuitor al zonei.

CITEȘTE ȘI: Tentativă de phishing în numele ANAF. Infractorii cibernetici te păcălesc că ai impozite de plată

Kievul cere mai multe arme puternice

Kievul nu-şi ascunde intenţia de a recupera teritoriile pierdute, inclusiv Crimeea.

Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării: „Rusia trebuie să returneze toate teritoriile pe care le-au confiscat, inclusiv Crimeea. Avem nevoie rapid de arme și în cantități suficiente. ”

Reporter: De câte (arme) mai aveți nevoie? De câte sisteme HIMARS sau alte sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune mai aveți nevoie?

Ministrul ucrainean al Apărării: „Pentru a învinge inamicul, avem nevoie de cel puțin 56 de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune, având în vedere că linia frontului nostru este de aproape 2.500 de kilometri. Asta înseamnă cât distanța dintre Barcelona și Varșovia.”

Washingtonul chiar confirmă că va trimite Ucrainei mai multe lansatoare de rachete Himars. Şi nu uită nici de promisiunile de la summitul NATO.

John Kirby, coordonator Consiliul Securității Naționale SUA: „Decizia președintelui de a trimite încă două distrugătoare (în Mediterana, baza din Spania), pe lângă cele 4 care sunt deja acolo, nu face decât să confirme că situația de securitate din Europa s-a schimbat dramatic și trebuie să acționăm în consecință. E doar una dintre măsurile anunțate de președinte la summiturile NATO și G7, menite să ne consolideze poziția pe flancul estic al NATO.”

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Crima care a îngrozit Anglia. Cum a ucis-o Nicolae Paizan pe iubita sa, cu 40 de ani mai tânără

Un român de 64 de ani, șofer de TIR în Anglia, a fost condamnat la Londra pentru că și-a ucis cu cruzime iubita - o tânără de 20 de ani, din Ungaria.

Putin spune că dă drumul la robinetul de gaze la maxim, dacă primește turbina din Canada: „Contați pe Gazprom”

„Dacă cineva are nevoie de noi, poate conta pe Gazprom", a declarat Vladimir Putin, marți seară, la Teheran. Cu alte cuvinte, Putin a spus că Rusia ar urma să reia miercuri livrările pentru germani și alte state europene, prin gazoductul Nord Stream 1.

Cine era tânăra ucisă de românul șofer de TIR în Anglia, al cărei cadavru l-a cărat cu un tomberon

Un român de 64 de ani, șofer de TIR în Anglia, a fost condamnat la Londra pentru uciderea iubitei sale, o tânără de 20 de ani din Ungaria.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.