Vicepreşedintele argentinian, găsit vinovat de o fraudă de 1 miliard de dolari, condamnat la 6 ani de închisoare
Vicepreşedintele Argentinei, Cristina Fernández, a fost condamnată, marţi, la şase ani de închisoare pentru o fraudă de 1 miliard de dolari.
Conform The Associated Press, prin condamnare, vicepreședintelui argentinian i s-a interzis pe viaţă dreptul de a ocupa funcţii publice.
Cristina Fernández a fost găsită vinovată pentru o fraudă de 1 miliard de dolari. Banii îi obținuse prin proiecte de lucrări publice în timpul preşedinţiei sale.
Un complet de trei judecători a stabilit vinovăția Cristinei Fernández, însă vicepreședintele a respins acuzațiile.
Ea a mai fost acuzată, printre altele, de conducere a unei organizaţii criminale. Este pentru prima dată când un vicepreşedinte argentinian a fost condamnat pentru o infracţiune în timpul mandatului. Cristina Fernández risca o pedeapsă de 12 ani de închisoare.
Fernández a atacat verdictul, spunând că este victima unei "mafii judiciare". Ea a anunţat ulterior că nu va candida anul viitor la preşedinţie, funcţie pe care a deţinut-o anterior în perioada 2007-2015.
Sentinţa nu este definitivă, până când nu se va decide asupra apelurilor, un proces care ar putea dura ani de zile. Între timp, ea va rămâne imună la arest.
Fernández, acuzată că a acordat în mod necorespunzător contracte de lucrări publice unui magnat al construcţiilor apropiat de familia sa, a negat orice acuzaţie.
Preşedintele Alberto Fernández, care nu este rudă cu vicepreşedinta sa, a spus pe Twitter despre Cristina Fernández că este nevinovată şi că condamnarea sa este "rezultatul unui proces în care nu s-a avut grijă de formele minime ale unui proces corect".
Hoy acompaño y me solidarizo con @CFKArgentina sabiendo que es víctima de una persecución absolutamente injusta. Se de su inocencia.
Todos los hombres y todas las mujeres de bien que amamos la democracia y el Estado de Derecho debemos ponernos a su lado.
— Alberto Fernández (@alferdez) December 6, 2022
Procurorii au declarat că Fernández a direcţionat în mod fraudulos 51 de proiecte de lucrări publice către Lázaro Báez, un magnat al construcţiilor şi aliat timpuriu al ei şi al soţului ei, Nestor Kirchner, care a fost preşedinte în perioada 2003-2007 şi a murit subit în 2010.
Procurorii Diego Luciani şi Sergio Mola au declarat că firma lui Báez a fost creată pentru a deturna venituri prin proiecte licitate în mod necorespunzător, care au suferit depăşiri de costuri şi, în multe cazuri, nu au fost niciodată finalizate. Compania a dispărut după cei 12 ani de putere ai familiei Kirchner, au susţinut aceştia.
În Argentina, în astfel de cazuri, judecătorii obişnuiesc să pronunţe mai întâi verdictele şi sentinţele şi să explice mai târziu cum au ajuns la decizia lor. Decizia completă a comisiei este aşteptată în februarie. După aceea, verdictul poate fi atacat până la Curtea Supremă, un proces care ar putea dura ani de zile.
În timpul procesului judiciar, vicepreşedinta s-a autointitulat victimă a "războiului juridic" şi a caracterizat Justiţia ca fiind un pion al presei de opoziţie şi al politicianului conservator Mauricio Macri, care i-a succedat la preşedinţie în perioada 2015-2019.
