Urmările atacului din Siria. Rusia și Iran vs. SUA, NATO, UE și Turcia

×
Publicitate

În timp ce Rusia condamnă atacul împotriva Siriei, Occidentul își exprimă susținerea față de acţiunea hotărâtă a aliaţilor, iar NATO speră că va avea efectul scontat - acela de a-l descuraja pe președintele sirian să mai folosească arme chimice.

În cursul după-amiezii, Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit la New York, pentru a discuta situația.

Deşi nu a fost implicată în operaţiunea celor trei membri ai săi - Statele Unite, Marea Britanie şi Franta - Alianţa Nord-Atlantică susţine deplin loviturile aeriene împotriva Siriei.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, într-un comunicat:Raidurile vor reduce capacitatea regimului de a ataca populaţia Siriei cu arme chimice. NATO consideră folosirea armeor chimice o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale."

În aceeaşi notă se înscriu şi declaraţiile Germaniei şi Italiei.

Citește și
Prima invazie rusă în Ucraina a început acum 12 ani. Ocuparea Crimeei, în imagini | VIDEO
Prima invazie rusă în Ucraina a început acum 12 ani. Ocuparea Crimeei, în imagini | VIDEO

Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării:Comunitatea internaţională are o datorie faţă de victime. Consiliul de Securitate al ONU este, în mod evident, blocat de zile în şir pe acest subiect. Aşa că este corect că Statele Unite, Franța şi Marea Britanie să ia măsuri bine gândite."

Paolo Gentiloni, premierul Italiei: „Cred că, la un secol după încheierea primului Război Mondial, nu putem accepta ideea ca armele chimice să fie folosite în conflicte actuale.

În acest timp, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, le-a cerut membrilor Consiliului de Securitate să fie uniţi, şi să dea dovadă de responsabilitate şi „cumpătare".

Un comunicat al Ministerului nostru de Externe afirma că: „Acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța (...) constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. România este solidară cu aliații şi partenerii săi strategici.”

Erdogan: „Operațiunea e corespunzătoare”

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a salutat, sâmbătă, loviturile aeriene întreprinse în Siria, apreciind că operaţiunea a trimis un mesaj omologului său sirian Bashar al-Assad, transmit AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Considerăm că această operaţiune este corespunzătoare. Regimul a văzut că atacurile sale în creştere din ultimele zile contra unor disidenţi (...) nu vor rămâne fără răspuns. Nu putem accepta ceea ce au trăit aceşti bebeluşi (sirieni) după utilizarea de arme chimice. Oricine ar fi autorii, ei trebuie să plătească preţul”, a insistat Erdogan.

El a afirmat că a petrecut o noapte albă urmărind evenimentele şi că a discutat cu premierul britanic Theresa May după loviturile aeriene, urmând să aibă o convorbire telefonică şi cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

De asemenea, Canada, Israelul şi Turcia şi-au exprimat deschis sprijinul pentru acţiunea militară din Siria, pe care Nakara a calificat-o drept „un răspuns corespunzător”. Şi Angela Merkel, care a exclus participarea Germaniei la un atac asupra Siriei, a declarat că guvernul său susţine care reprezintă o „intervenţie militară necesară şi corespunzătoare”. Un mesaj de susţinere a transmis şi preşedintele Klaus Iohannis.

„Susţinem faptul că aliaţii noştri americani, britanici şi francezi şi-au asumat această responsabilitate ca membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat Merkel.

Rămâne de văzut cât de eficientă a fost operaţiunea, spun comentatorii.

Reporter: „Credeţi că acest atac îl va face pe Assad să nu mai folosdeasca arme chimice?”

Dan Dungaciu, analist de politică Externă: Nu.. Dacă ne uitam la istorie, el îşi va face de cap, Occidentul vine şi îl potoleşte şi asta se tot repetă... Concluzia este că acest atac nu a rezolvat problemele de acolo, ci a introdus un fel de ambiguitate importantă pentru american. Trump a introdus un tip de ambiguitate în ideea în care alţi actori din regiune se vor gândi de două ori înainte să acționeze.”

Totuşi, unii comentatori de politică externă califică acţiunea celor trei aliaţi drept „precaută" şi cred că nu este suficient de dură pentru a-l convinge pe Assad să nu repete masacrul din Douma.

Rusia, Iranul și Egiptul, de partea regimului al-Assad

Rusia a reacţionat dur, cerând convocarea Consiliului de Securitate al ONU. Kremlinul a condamnat atacul drept „o acţiune agresivă a SUA şi aliaţilor acestora”, dar Vladimir Putin nu a precizat ce măsuri concrete ar putea lor, vorbind doar de „judecata istoriei”.

Şi Iranul s-a plasat în aceeaşi tabără. Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că „atacul din această dimineaţă împotriva Siriei este o crimă” iar „preşedintele american, preşedintele francez şi premierul britanic sunt criminali”.

Egiptul, „preocupat” de situație

Egiptul s-a declarat, sâmbătă, profund preocupat de escaladarea militară în Siria, care ar putea afecta siguranţa poporului sirian şi pune în pericol acordurile de reducere a tensiunilor, conform Reuters, citat de Agerpres.

Fără a menţiona în mod direct loviturile aeriene din cursul nopţii, Ministerul de Externe de la Cairo se declară profund preocupat de „actuala escaladare militară în Siria”. De asemenea, diplomaţia egipteană a respins folosirea de arme interzise la nivel internaţional pe teritoriul sirian şi a cerut o anchetă internaţională transparentă.

„Republica Arabă Egipt îşi exprimă solidaritatea cu poporul frate sirian în aspiraţiile sale de a trăi în securitate şi stabilitate”, a mai precizat diplomația egipteană, care a chemat la o soluţionare paşnică a crizei siriene şi la eforturi pentru ca ajutoarele umanitare să ajungă la cei afectaţi de conflict.

 SUA, Marea Britanie şi Franţa au atacat Siria în cursul nopții

Statele Unite alături de Franţa şi Marea Britanie au lansat sâmbătă la 4, ora României, atacuri punctuale asupra unor ţinte din programul de arme chimice ale guvernului sirian. Riposta vine la o săptămână de la atacul cu arme chimice de la Douma, pentru care Occidentul a acuzat regimul sirian.

Anunţul a fost făcut de preşedintele american Donald Trump. Chiar în timp ce îşi rostea discursul, forţele americane, alături de cele britanice şi franceze, lansau atacuri cu rachete, împotriva a trei ţinte. În atac au fost lansate aproximativ 100 de rachete de croazieră Tomahawk, dar şi un bombardier strategic B1. Armata britanică a anunţat că a participat cu patru avioane Tornado, iar Franţa, cu fregata Aquitaine şi avioane cu reacţie.

După atac, Pentagonul a anunţat că operaţiunile nu vor continua, însă ulterior atât premierul britanic cât şi ministrul francez de Externe au vorbit despre posiblitatea unei noii intervenţii, dacă regimul al-Assad continuă să folosească arme chimice.

Pentagon: Toate țintele siriene prevăzute în cadrul operațiunii, „lovite cu succes”

Pentagonul a anunțat, sâmbătă, lovirea „cu succes” a tututor țintelor siriene prevăzute în cadrul operaţiunii coordonate cu Franţa şi Marea Britanie, informează AFP, citat de Agerpres.

„Nu încercăm să intervenim în conflictul din Siria, dar nu putem permite astfel de încălcări ale dreptului internaţional. Am lovit cu succes fiecare ţintă”, a declarat Dana White, purtătoare de cuvânt a Pentagonului, într-o conferinţă de presă.

În aceeaşi conferinţă de presă, un înalt responsabil al Pentagonului, generalul Kenneth McKenzie, a afirmat că loviturile occidentale au fost „precise, importante şi eficace”

Potrivit acestuia, apărarea antiaeriană rusă nu a fost activată, iar cea a regimului sirian a fost declanşată de-abia după sfârşitul operaţiunii.

„Niciunul din avioanele sau rachetele utilizate în această operaţiune nu a fost atins de apărarea antiaeriană siriană. Nu avem niciun indiciu că apărarea antiaeriană rusă a fost utilizată”, a afirmat McKenzie, remarcând că lansând rachete neghidate după loviturile aeriene, regimul sirian a riscat să facă victime printre civili.

Ce ţinte a vizat atacul

Prima ţintă a fost un centru de cercetări ştiinţifice aflat în regiunea Damascului. Această unitate militară a fost centrul sirian pentru cercetarea, dezvoltarea, producţia şi testarea tehnologiei de război chimice şi biologice.

A doua ţintă a fost un depozit de arme chimice de la vest de Homs. Acesta era principalul depozit de gaz sarin sirian şi de tehnologie de producţie. A treia ţintă, care a fost în apropierea celei de-a doua, conţinea un depozit de arme chimice şi un post de comandă important.

Potrivit ruşilor şi sirienilor, peste 70 dintre rachete ar fi fost interceptate. Nu ar exista victime în rândul civililor, dar nu există un bilanţ privind militarii. Se ştie doar că bazele ruseşti din Siria nu au fost afectate în niciun fel.

Marea Britanie și-a justificat intervenţia în Siria

Premierul britanic Theresa May a declarat sâmbătă că a autorizat forţele britanice să desfăşoare atacuri asupra Siriei pentru a diminua capacitatea Damascului de a produce arme chimice, spunând că nu a existat alternativă la acţiunea militară. „Această acţiune colectivă transmite un mesaj clar: comunitatea internaţională nu va bate în retragere şi nu va tolera folosirea de arme chimice", a declarat Theresa May într-o conferinţă de presă, adăugând că atacurile au fost "deopotrivă juste şi legale".

„Nu a fost vorba de o intervenţie în războiul civil, nu a fost vizată o schimbare de regim. A fost vorba de o lovitură limitată, ţintită şi eficientă, cu limite clare. Consider că măsurile luate au slăbit considerabil capacitatea regimului sirian de a folosi arme chimice", a afirmat ea.

„Deşi evaluarea completă a atacurilor este încă în desfăşurare, suntem încrezători în succesul lor", a adăugat May. Întrebată despre motivele pentru care nu a consultat Parlamentul înainte de a desfăşura această operaţiune, ea a invocat considerente de securitate.

Atacul cu arme chimice imputat regimului sirian s-a produs în urmă cu o săptămână la Douma, o suburbie a Damascului. Apărarea Civilă Siriană, cunoscută şi sub numele de „Căştile Albe″⁣, o grupare insurgentă şi opoziţia în exil a difuzat imagini înfiorătoare cu adulţi şi copii deopotrivă prada convulsiilor ori chinuindu-se să respire. S-a vorbit despre zeci de morţi, dar un bilanţ precis nu a putut fi confirmat din surse independente. Siria şi Rusia au negat ferm acuzaţiile, iar oficialii de la Moscova au afirmat vineri că totul ar fi fost o înscenare a serviciilor britanice.

 CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Sportiva din Spania care atrage toate privirile. Andrea de la Rosa are 21 de ani | FOTO
Sportiva din Spania care atrage toate privirile. Andrea de la Rosa are 21 de ani | FOTO
Citește și...
Prima invazie rusă în Ucraina a început acum 12 ani. Ocuparea Crimeei, în imagini | VIDEO
Prima invazie rusă în Ucraina a început acum 12 ani. Ocuparea Crimeei, în imagini | VIDEO

Ucraina a marcat recent aniversarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă, dar conflictul cu Rusia are rădăcini mult mai vechi — prima invazie a Moscovei a început pe 27 februarie 2014.

Prețuri amețitoare în New York: cât o garsonieră în București pentru un singur metru pătrat în Manhattan
Prețuri amețitoare în New York: cât o garsonieră în București pentru un singur metru pătrat în Manhattan

Cu cât e mai scump cu atât e mai căutat. Asta pare să fie deviza pieței imobiliare de lux din Manhattan. 

O studentă reţinută de ICE a fost eliberată după ce Zohran Mamdani, primarul New York-ului, a vorbit cu Donald Trump
O studentă reţinută de ICE a fost eliberată după ce Zohran Mamdani, primarul New York-ului, a vorbit cu Donald Trump

Primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a anunţat că Donald Trump a autorizat eliberarea unei studente de la Universitatea Columbia, care fusese reţinută de poliţia anti-imigrare (ICE), după ce i-a semnalat cazul preşedintelui american.

Recomandări
Ce argumente au invocat judecătorii CCR care s-au opus noilor condiții de pensionare a magistraților: ”Să respecte limite”
Ce argumente au invocat judecătorii CCR care s-au opus noilor condiții de pensionare a magistraților: ”Să respecte limite”

La dosarul care a stat la baza deciziei CCR referitoare la pensiile magistraților a fost atașată și o opinie concurentă, semnată de trei judecători care au votat pentru constituționalitate.

„Secretul” din spatele excedentului bugetar din luna ianuarie. Statul a strâns mai mult din taxe și a investit mai puțin
„Secretul” din spatele excedentului bugetar din luna ianuarie. Statul a strâns mai mult din taxe și a investit mai puțin

Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 de milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025.

Noi alerte extreme în România, din cauza atacurilor rusești. Au fost șase emise în mai puțin de 48 de ore: „Stați în case”
Noi alerte extreme în România, din cauza atacurilor rusești. Au fost șase emise în mai puțin de 48 de ore: „Stați în case”

Persoanele aflate în judeţul Tulcea, zona de graniţă cu Ucraina, au primit, vineri dimineață, trei mesaje RO-ALERT, pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Este al șaselea transmis de autorităţi începând de miercuri seară.