Uniunea Europeană pregătește noi sancțiuni, care ar putea opri importurile de petrol rusesc după o schimbare majoră de poziție a Germaniei, cel mai mare client energetic al Rusiei.

Între timp, negocierile rămân blocate, ambele tabere înăsprindu-și condițiile. Președintele Zelenski a avertizat că Ucraina va renunța la aspirația intrării în NATO doar dacă își recuperează complet teritoriile, nu doar Donbasul, ci și Crimeea.

În schimb, neclintit pe poziția sa, Vladimir Putin a cerut Occidentului să pună capăt atrocităților comise de… armata ucraineană.

Comisia Europeană ar urma să decidă în zilele următoare al șaselea pachet de sancţiuni, inclusiv un potenţial embargo asupra achiziţionării de petrolul rusesc.

O astfel de măsură ar priva Moscova de venituri considerabile, dar nu întrunește unanimitatea printre statele membre ale Uniunii Europene.

O treime din petrolul necesar României și 40% din benzină sunt importate din Rusia

De aceea, Bruxelles-ul e dispus să scutească Ungaria și Slovacia de aplicarea acestei sancțiuni, ținând cont de dependența energetică de Rusia a celor două țări.

Berlinul, în schimb, a dat asigurări că va susține un asemenea embargo.

Christian Lindner, ministrul german de Finanțe: ”Acum suntem gata, ne-am pregătit pentru a fi mai puțin dependenți de importurile de energie din Rusia. Ia ceva timp să reducem această dependență și a fost o greșeală să ajungem în această situație, dar facem progrese. Putem reduce importurile începând cu cele de cărbune, apoi de petrol”.

Potrivit Institutului European de statistică, România importă 70% din petrolul necesar consumului intern, din care aproximativ o treime este petrol rusesc. Restul este achiziționat din Kazakhstan, Irak și Azerbaijan.

În privința benzinei și motorinei, România importă din Rusia aproximativ 40% din necesar.

Pe de altă parte, miniștrii energiei din Uniune au decis să respingă pretențiile Rusiei ca importurile de energie să fie plătite în ruble.

Transporturi uriașe de arme dinspre Occident către Ucraina

Kadri Simson, comisar european pentru energie: ”Plata în ruble prin mecanismul lor de conversie, manageriat de autoritățile ruse și printr-un cont dedicat la Gazprombank, e o violare a sancțiunilor și nu poate fi acceptată”.

Cealaltă fațetă a sprijinului occidental pentru Kiev o reprezintă ajutorul militar.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului: ”În ceea ce privește obuzierele livrate Ucrainei, lucrurile se mișcă și se mișcă destul de bine. De fapt, o majoritate semnificativă dintre cele 90 pe care ne-am angajat să le trimitem au ajuns deja în Ucraina”.

Numai luni, în regiune au sosit 14 aeronave americane încărcate cu ajutoare militare și alte 23 de transporturi aeriene trimise de alte țări - un volum uriaș pentru un interval de timp atât de scurt.

La rândul lui, premierul britanic Boris Johnson a anunțat marți un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 300 de milioane de lire.

Suedia și Finlanda încă analizează dacă aderă sau nu la NATO

Într-o schimbare semnificativă a declarațiilor din martie, liderul ucrainean sugerează că țara lui nu a renuntat la integrarea în NATO. Zelenski a condiţionat neutralitatea ţării sale de eliberarea întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv a regiunii Donbas şi a peninsulei Crimeea.

În schimb, oficialii de la Helsinki și Stockholm dau semne că încă se mai gândesc dacă să-și depună candidatura.

Sanna Marin, premierul Finlandei: ”Urmează să decidem dacă depunem ori nu cererea de aderare la NATO ori continuăm pe calea actuală. Despre asta discutăm în prezent în parlament”.

Magdalena Andersson, premierul Suediei: ”Guvernul meu și partidele din parlamentul suedez realizăm o analiză suplimentară de securitate, ale cărei concluzii vor fi anuntate pe 13 mai. Toate opțiunile sunt luate în considerare”.

Rusia spune că Hitler era evreu și Israelul îi susține pe neonaziștii din Ucraina

În sfârșit, încă se fac auzite ecourile scandalului stârnit de Serghei Lavrov, care a reluat o veche teorie a conspirației privind sângele evreiesc al lui Hitler.

Dani Dayan, directorul muzeului Yad Vashem: ”(Lavrov) promovează, practic, o inversiune a Holocaustului. Victimele sunt considerate a fi vinovați. E oribil, josnic și contrar adevărului istoric”.

Yair Lapid, ministrul israelian de Externe ”Remarca ministrului de externe Serghei Lavrov e scandaloasă şi de neiertat. Hitler nu avea origini evreieşti, iar evreii nu s-au ucis unii pe alţii în timpul Holocaustului. Facem toate eforturile ca să avem relaţii bune cu Rusia, dar există o limită şi această limită a fost încălcată, de data asta. Guvernul rus trebuie să ne ceară scuze nouă şi poporului evreu”.

În loc de scuze, Lavrov a decis să escaladeze tensiunile și a acuzat Israelul că sprijină ceea ce numește ”regimul neo-nazist” de la Kiev.